Ministrul justiţiei spune că evită să se pronunţe asupra soluţiei prin care guvernul ar putea rezolva rapid situaţia ANI "pentru că e nevoie de consens politic, dincolo de adoptarea instrumentului".

Asumarea răspunderii guvernului pe o nouă lege a Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) nu este o variantă luată în calcul de ministrul justiţiei Cătălin Predoiu, care optează pentru remedierea pe cale parlamentară a relaţiei cu Bruxelles-ul.

"Eu nu mă pronunţ pentru asumarea răspunderii, pentru că este nevoie de un consens politic asupra ANI, dincolo de adoptarea instrumentului", a declarat ieri Predoiu, pentru EVZ.

Misiunea lui Predoiu, de la care ar trebui să plece un nou act normativ, este cu atât mai dificilă cu cât trebuie să împace deciziile Curţii Constituţionale, de care oponenţii ANI s-au prevalat în parlament pentru a face praf legea, cu cerinţele Comisiei Europene, care a pus un dignostic dur în privinţa integrităţii de la Bucureşti: "România nu şi-a onorat angajamentele asumate în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV)". Cu atât mai mult cu cât, susţine ministrul justiţiei, deciziile Curţii Constituţionale aduc atingere întregului cadru instituţional privind controlul averilor şi incompatibilităţilor. Este vorba despre nu mai puţin de trei legi, care ar trebui grupate într-un singur cod de integritate.

"Problema este cum împăcăm comandamentele Curţii Constituţionale cu cele ale MCV, respectiv ale Comisiei Europene. Este o sarcină dificilă, mai uşor treci o cămilă prin urechile unui ac decât împăcarea celor două repere, CCR şi MCV, în privinţa ANI. Reflectăm asupra problemei şi sper să conturăm un nou concept săptămâna următoare", a mai spus Predoiu.

Mica reformă a trecut de guvern

Dacă în privinţa ANI situaţia rămâne încă în aer, în ceea ce priveşte durata lungă a proceselor, una dintre criticile constante în rapoartele Comisiei Europene, guvernul a adoptat ieri un proiect de lege privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor.

"Legea micii reforme" în justiţie, care a fost trimisă spre aprobare parlamentului, prevede instituirea obligaţiei judecătorului de a fixa termene procedurale scurte.

De asemenea, s-a introdus regula potrivit căreia partea care a primit citaţia pentru un termen de judecată va fi prezumată că are cunoştinţă şi despre termenele de judecată ulterioare.

Totodată, a fost eliminată şi calea de atac a recursului împotriva hotărârii prin care judecătorii soluţionează plângerea formulată împotriva procesului verbal de constatare a contravenţiei şi aplicarea unei sancţiuni.