Momentul istoric a fost imortalizat în cinci clişee realizate de soldatul Samoilă Mârza.
Acum 89 de ani, la Alba Iulia, ţăranii veniţi pe jos, cât şi junii şcoliţi la Paris, Viena sau Berlin semnau unirea cea veşnică cu patria-mamă, sigilând astfel certificatul de naştere al statului român întregit. Postrevoluţionar, sărbătoarea naţională a devenit doar un prilej pentru defilări militare şi ipostaze populiste pentru politicieni. Iar patriotismul a fost redus la câţiva mici şi nişte bere zvârlite de vreun primar megaloman, ori zi de naştere a unor televiziuni. Astăzi, pentru prima oară în istoria sa, România îşi sărbătoreşte Ziua Naţională ca membru cu drepturi depline ale Uniunii Europene. 1 Decembrie 1918, ziua în care destinul ne-a zâmbit, e serbată astăzi, dar în alte condiţii: cu o suveranitate puţin diminuată şi cu un naţionalism în descreştere, din moment ce PRM şi PNG nu au reuşit să depăşească pragul alegerilor europarlamentare. În plus, relaţia dintre România şi Republica Moldova fiind cea mai rece din ultimele două decenii. Cum vom serba peste ani 1 Decembrie este întrebarea: ca zi naţională sau ca o dată importantă a istoriei noastre?
Puţină lume ştie că omul care a avut iniţiativa imortalizării pe peliculă fotografică a Marii Adună ri Nationale a fost soldatul Samoilă Mârza. Născut în satul Galţiu, comuna Sîntimbru, judeţul Alba, la 18 septembrie 1886, din părinţi ţărani, Samoilă Mârza şi-a făcut ucenicia de fotograf în atelierul sibianului Iainek, între anii 1909-1911. Războiul i-a întrerupt activitatea de fotograf lui Mârza, el fiind mobilizat în toamna anului 1914. La sfârşitul anului 1918, fotograful era pe frontul italian, la Trieste, dar, aflând despre pregătirea unirii Transilvaniei cu România, ia decizia, ca şi ceilalţi militari români de acolo să se întoarcă în ţară. Fotograful de ocazie Consiliul Naţional Român angajase un fotograf din Alba- Iulia, Bach, pentru a face fotografiile oficiale de la manifestare, dar acesta nu s-a prezentat la treabă. De aceea, cele cinci imagini sunt unicele fotografii care le avem de la 1 Decembrie 1918, Ziua Unirii. Ulterior, Mârza a relatat că instrumentele foarte grele, dar şi vremea înnorată din acea zi, nu i-au permis să se deplaseze mai mult pentru a realiza şi alte instantanee. În dimineaţa zilei de 1 Decembrie a plecat, împreună cu consătenii săi, spre Alba-Iulia. Aici, pe Platoul Românilor de la Alba-Iulia, el a imortalizat momentul Unirii în exact cinci clişee, înfăţişând trei scene de masă şi două scene de la tribuna oficială, inclusiv momentul în care Comitetul Naţional a anunţat marea decizie. În primele trei fotografii apar participanţii din satul său natal: consătenii lui Mârza sunt îmbrăcaţi de sărbătoare, gata de întâlnire cu istoria. Fotografiile acestuia au început să circule zece ani mai târziu, când el a realizat albumul „Marea Adunare de la Alba-Iulia în chipuri“, şi aveau faimă. Se spune că în fiecare casă ţărănească din jurul oraşului Alba-Iulia se găseau fotografiile lui. Mai târziu, el avea să mărturisească că a vândut clişeele originale pentru a-şi asigura traiul. Mulţumim Fundaţiei „Alba-Iulia 1918, pentru unitatea şi integritatea României“ pentru imaginile puse la dispoziţie. ISTORIE Din presa vremii de la 1918
„La Marea Adunare de la Alba- Iulia se concentrase, într’o singură zi şi într’un singur loc, în cuprinsul zidurilor Cetăţii lui Mihai, cu adevărat întreaga viaţă a poporului Ardelenesc din trecut şi de azi.“ Astfel şi-a început Alexandru Filipescu textul de primă pagină în ziarul „Epoca“, de pe 2 decembrie 1918. Într-un stil plin de patos, Filipescu continuă să descrie evenimentele din Ardeal cu o înflăcărare ce cuprinde textul de la început şi până la sfârşit. „Căzuseră cătuşele, se rupseseră zăgazurile, se deschiseseră mormintele, se dezlegaseră limbile şi toate plaiurile Ardealului îşi revărsaseră atunci înspre Alba-Iulia toată viaţa lor din trecut şi de azi.“
Cu două zile mai târziu, pe 4 decembrie 1918, ziarul Dacia, „Ziar de dimineaţă“, publica cu litere mari pe prima pagină „Sărbătorirea Unirei Transilvaniei cu ţara mumă“, şi făcea o trecere în revistă a discursurilor personalităţilor prezente în Cetate. Marea Adunare de la Alba-Iulia a fost, din 1918, principalul subiect care va ocupa prima pagină a publicaţiilor româneşti în fiecare început de decembrie. „Zi mare de reculegere. Se împlinesc azi 17 ani de când Adunarea Naţională, convocată la Alba-Iulia, a consfinţit printr’un act istoric înfăptuirea unirii întregului popor românesc, liberat de jugul străin“, titra pe prima pagină ziarul „Universul“, pe 2 decembrie 1935. „Aniversarea de azi trebuie să fie nu numai prilejul unei amintri pioase şi pline de recunoştinţă pentru eroi (...), ci şi un prilej pentru determinarea noastră a tuturor să ne facem la rândul nostru datoria - toţi şi întreaga datorie - faţă de ţară şi pentru păstrarea pe vecie a României întregite“.