Deputatul PSD Liviu Pleșoianu a făcut o analiză amplă în aceea ce privește redactarea redactării raportului final al Comisiei de Anchetă „SUFRAGERIA LUI OPREA”.

Pleșoianu spune că cel mai grav lucru este reprezentat de lipsa totală a bunei credințe din partea persoanelor în speță, care fie nu s-au prezentat la audieri atunci când prezența lor a fost solicitată de membrii comisiei, fie s-au prezentat dar au refuzat să răspundă la întrebări.

„Fără doar și poate, este prima Comisie de Anchetă care merge atât de departe încât deranjează în mod evident persoane care dețin de mai bine de un deceniu multă putere în România. Este prima comisie parlamentară de anchetă în urma activității căreia reiese necesitatea unei legi speciale care să dea putere efectivă acestui tip de comisie. Însă faptul foarte grav este acela că s-a pornit lucrul la această lege a comisiilor speciale de anchetă tocmai din cauza atitudinii sfidătoare a unor persoane care au ocupat și încă mai ocupă poziții foarte importante în statul român! Este evidentă lipsa totală a bunei credințe din partea persoanelor în speță, care fie nu s-au prezentat la audieri atunci când prezența lor a fost solicitată de membrii comisiei, fie s-au prezentat dar au refuzat să răspundă la întrebări. Buna credință și principiul cooperării loiale între instituții ar fi trebuit să fie suficiente pentru a-i determina pe aceștia să răspundă la solicitările comisiei de anchetă, chiar dacă actualul cadru legislativ de funcționare nu-i conferă acesteia putere reală de coerciție. În fond, dacă există bună credință, te prezinți la solicitarea organului reprezentativ suprem al poporului român și oferi răspunsuri și informații. Totul în vederea aflării întregului adevăr!

Prin urmare, o primă concluzie este aceea că persoane care ocupă funcții ce le conferă foarte multă putere s-au revărsat cu mult peste matca decenței și rigorii profesionale aferente poziției de rag înalt care le-a fost oferită de statul român. Doamna Laura Codruța Kovesi (Procuror General al României în 2009 și actual Procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție) și domnul Florian Coldea (Prim-adjunct al Serviciului Român de Informații în 2009) au refuzat să participe la audierile comisiei sau să răspundă în scris la întrebările adresate de membrii acesteia. Domnul George Maior (Director al Serviciului Român de Informații în 2009 și actual ambasador al României în Statele Unite ale Americii) s-a prezentat la audierile comisiei, însă a refuzat să răspundă la întrebările adresate, obstrucționând în mod evident activitatea comisiei parlamentare de anchetă și împiedicând astfel aflarea adevărului.

Însă dincolo de absența bunei credințe și de atitudinea sfidătoare, de nepermis și de neacceptat din partea unor persoane care dețin sau au deținut funcții atât de importante în statul român, principala problemă este aceea că în spatele refuzului de a ajuta membrii comisiei în demersul lor de aflare a adevărului a stat în permanență dorința de mușamalizare, de închidere din fașă a unei discuții referitoare la seara turului II al alegerilor prezidențiale din 2009. Să sfidezi Parlamentul României e deja un lucru grav, dar să faci acest lucru pentru că de fapt vrei să ascunzi ceva e de o gravitate extremă, având în vedere atât contextul (alegeri prezidențiale), cât și funcțiile ocupate de persoanele în cauză!

*** Întrunire cu caracter eminamente politic

Gabriel Oprea, Neculai Onțanu și Anghel Iordănescu ieșiseră din PSD în 2009 și își declaraseră susținerea față de Traian Băsescu. Mai mult, în data de 22 octombrie 2009 (deci imediat înainte de alegerile prezidențiale), Traian Băsescu îi înaintează în grad pe... Oprea, Onțanu, Iordănescu. Pe cei trei îi găsim apoi împreună, în seara turului doi al alegerilor prezidențiale din 2009, alături de Directorul SRI George Maior, de prim-adjunctul SRI Florian Coldea și de Procurorul General Laura Codruța Kovesi. La întâlnire participă și consultantul politic Dan Andronic, aflat în acel moment în tabăra lui Traian Băsescu, precum și Vasile Dâncu, al cărui institut de sondare a opiniei publice este singurul care îl dă câștigător pe Băsescu imediat după închiderea urnelor de vot. Cu alte cuvinte, în seara turului II al alegerilor prezidențiale din anul 2009, în aceeași casă se află oameni numiți în funcții de Traian Băsescu și oameni politici aflați în tabăra lui Traian Băsescu, și unii, și ceilalți aflându-se în același timp într-o relație de puternică adversitate cu contracandidatul Mircea Geoană.

*** Răspunsurile domnului Radu Berceanu la întrebările comisiei de anchetă confirmă fără putere de tăgadă rolul extrem de important jucat de Gabriel Oprea în 2009

Fostul ministru PD al Transporturilor, Radu Berceanu, fost lider al PD Dolj la momentul alegerilor prezidențiale, a relatat că Traian Băsescu a făcut în campanie un miting în județ și a vrut să meargă în comuna Cetate. Berceanu a spus că l-a sfătuit pe candidatul PD să nu meargă acolo pentru că la Cetate era un primar care câștiga mereu cu peste 90%. "Nu, ca mi-a spus domnul Oprea sa mergem acolo, că UNPR-ul", i-a spus Băsescu, a relatat Berceanu.

"Eu n-am mers. Acolo a fost foarte frumos, erau vreo 14 de la UNPR şi restul de la PD, domnul Oprea a început să dea ordine militare pe acolo, legate de aşezare. Un primar de la Călăraşi a spus “Domnul Oprea, dacă ne mai daţi ordine ca la armata, plecăm acasă, că am venit de la peste 100 de km”", a declarat Berceanu în fața comisiei de anchetă.

Fostul ministru a mai adăugat că a auzit că Gabriel Oprea se va apropia de PD "înainte, mult înainte de întâlnirea de la Cetate". Potrivit lui Berceanu, imediat după alegerile parlamentare din 2008, o parte dintre parlamentarii PSD care pierduseră alegerile doreau să treacă la PD pentru a ajunge la putere. "Apoi s-a discutat să se înfiinţeze o altă structură care să ia pe cei de la PSD care vor să meargă în altă parte", a relatat Berceanu. În perioada 23 decembrie 2009 (imediat după alegeri) – 7 mai 2012, Gabriel Oprea a fost ministru al Apărării Naționale, mai întâi în guvernul Boc 2 și apoi în cabinetul Ungureanu. Grupul independenților din Parlament, condus de Gabriel Oprea, a fondat în 2010 partidul Uniunea Națională pentru Progresul României.

Implicarea absolut evidentă a Parchetului General și a SRI în alegerile prezidențiale din anul 2009, alături de oameni politici, prin Procurorul General (Laura Codruța Kovesi), Directorul SRI (George Maior) și Prim-adjunctul SRI (Florian Coldea)

*** Cazul de o gravitate extremă al implicării Procurorului General al României, Laura Codruța Kovesi, în alegerile prezidențiale din anul 2009

Doamna KOVESI, încercând cu disperare să iasă din situația absolut jenantă în care s-a pus singură, s-a autoincriminat și i-a incriminat și pe domnii Maior și Coldea. Pentru că știa foarte bine că, dacă admitea că s-a dus acasă la un om politic (Gabriel Oprea) „în timpul liber”, ar fi intrat instantaneu în coliziune frontală cu propria sa afirmație anterioară (doamna Kovesi a declarat public în 2014 că nu s-a întâlnit niciodată în timpul liber cu un politician), a căutat cu disperare o ieșire. Însă cea pe care a găsit-o e atât de greșită încât nu a făcut altceva decât să confirme gravitatea extremă a faptelor și deciziilor sale.

Doamna Kovesi spune așa: „Eu niciodată nu am încalcat legea. Inerent, în activitatea de reprezentare a unei instituții poți să participi la evenimente private sau publice, unde ești invitat în calitate de reprezentant al acelei instituții.”. ...Cum se traduce acest lucru? Se traduce așa: „În seara turului II al alegerilor prezidențiale din 2009, m-am deplasat acasă la un om politic de calibru (Gabriel Oprea) nu ca persoana privată KOVESI, ci ca Procuror General al României”.

Doamna Kovesi a comis însă în acest fel cea mai gravă eroare. A spus, practic, că a fost acasă la Gabriel Oprea, în ziua alegerilor prezidențiale, în calitate de Procuror General al României! ...Mergând pe aceeași logică, rezultă că și Directorul SRI (George Maior) și Prim-adjunctul SRI (Florian Coldea) s-au deplasat acasă la Gabriel Oprea tot în calitate oficială!

Ca atare, rezultă că Procurorul General al României, Directorul SRI și Prim-adjunctul SRI (toți trei numiți de candidatul Traian Băsescu) au mers acasă la un om politic de calibru (Gabriel Oprea, susținător al candidatului Traian Băsescu și, în doar câteva zile, ministru în cabinetul Boc 2), pentru a participa la discuții cu alți oameni politici (Anghel Iordănescu, Neculai Onțanu – amândoi îl susțineau public pe candidatul Traian Băsescu), cu consultanți politici aflați la acea vreme în tabăra candidatului Traian Băsescu. Iar discuțiile dintre numiții lui Băsescu și susținătorii politici ai lui Băsescu au avut loc exact în seara turului II al alegerilor prezidențiale la care candida tocmai Traian Băsescu pentru al doilea mandat!

Doamna Kovesi, cât și domnul Maior și domnul Coldea, conform declarațiilor doamnei Kovesi, au participat la o întrunire cu un evident caracter politic (dat atât de apropierea tuturor participanților de candidatul Băsescu, dar și de momentul în sine – seara turului II al alegerilor prezidențiale la care candida chiar Băsescu), în calitățile lor oficiale. Conform propriilor spuse, rezultă că doamna Kovesi, alături de Maior și Coldea, au implicat politic Parchetul General și SRI în alegerile prezidențiale din 2009. Aceasta este singura concluzie care poate fi trasă.  În context, Legea spune așa:

Conform Legii nr. 303/2004 (privind statutul judecatorilor și procurorilor), articolul 9:

„(1) Judecătorii şi procurorii nu pot să facă parte din partide sau formaţiuni politice şi nici să desfăşoare SAU SĂ PARTICIPE LA ACTIVITĂŢI CU CARACTER POLITIC.

(2) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca în exercitarea atribuţiilor să se abţină de la exprimarea sau MANIFESTAREA, ÎN ORICE MOD, A CONVINGERILOR LOR POLITICE.”

De asemenea, Articolul 4, alin. (1) al aceleiași legi ne spune așa: „Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi (...) să respecte Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor şi să participe la formarea profesională continua”.

Iar dacă facem apel la acest Cod deontologic (al judecătorilor şi procurorilor), găsim următoarele:

CAP. 2

Independenţa justiţiei

ART. 3

(1) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să apere independenţa justiţiei.

(2) Judecătorii şi procurorii trebuie să-şi exercite funcţia cu obiectivitate şi imparţialitate, având ca unic temei legea, fără a da curs presiunilor şi influenţelor de orice natură.

(3) Judecătorii şi procurorii se pot adresa Consiliului Superior al Magistraturii pentru orice faptă de natură să le afecteze independenţa, imparţialitatea sau reputaţia profesională.

ART. 4

(1) În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu judecătorii şi procurorii nu trebuie să fie influenţaţi de doctrine politice.

(2) Judecătorii şi procurorii nu pot milita pentru aderarea altor persoane la o formaţiune politică, nu pot participa la colectarea fondurilor pentru formaţiunile politice şi nu pot permite folosirea prestigiului sau a imaginii lor în astfel de scopuri.

(3) Judecătorii şi procurorii nu pot să acorde nici un fel de sprijin unui candidat la o funcţie publică cu caracter politic.

ART. 5

(1) Judecătorii şi procurorii nu se pot servi de actele pe care le îndeplinesc în exercitarea atribuţiilor de serviciu pentru a-şi exprima sau manifesta convingerile politice.

(2) Judecătorii şi procurorii nu pot participa la reuniuni publice cu caracter politic.

Să le luăm pe rând:

Art. 3:

Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să apere independenţa justiţiei.

În acord cu prevederile legii și chiar cu declarațiile anterioare ale doamnei Kovesi (redate mai sus), rezultă că un procuror nu mai respectă prevederile Codului deontologic al judecătorilor și procurorilor și încalcă principiul fundamental al independenței justiției în clipa în care înțelege să dea curs invitației unui om politic, mai ales în contextul celui mai important moment politic al anului (și determinant pentru următorii cinci ani) – ziua turului doi al alegerilor prezidențiale.

Menționez în mod repetat momentul zilei de 6 decembrie 2009, deoarece constituie o circumstanță agravantă majoră! În orice alt moment s-ar fi impus respingerea de către Procurorul General al României a invitației unui om politic. Cu atât mai mult însă în ziua turului II al alegerilor prezidențiale!

Judecătorii şi procurorii trebuie să-şi exercite funcţia cu obiectivitate şi imparţialitate, având ca unic temei legea, fără a da curs presiunilor şi influenţelor de orice natură.

Un procuror nu își mai poate exercita cu obiectivitate și imparțialitate funcția, fără a da curs presiunilor și influențelor de orice natură, atâta vreme cât acceptă invitația unui om politic de a merge acasă la acesta. Cu atât mai mult cu cât respectivul politician era foarte influent (în doar câteva zile, Gabriel Oprea urma să devină ministru în cabinetul „Boc 2”). Cât despre funcția ocupată la acea vreme de doamna Laura Codruța Kovesi, cea de Procuror General al României, lucrurile capătă o gravitate maximă. Pentru că nu mai este vorba doar despre activitatea unui procuror, ci despre activitatea întregului Minister Public, despre grava afectare a imaginii și independenței acestuia.

Prezența, în ziua turului II al alegerilor prezidențiale, acasă la un politician care îl sprijinea în mod asumat și public pe unul dintre cei doi candidați la cea mai înaltă funcție în stat, e în mod evident o alegere conștientă de a ceda influențelor de natură politică. În plus, dacă privim întregul context, observăm că, în același loc, se aflau doar oameni politici care își afirmaseră public totala susținere față de candidatul Traian Băsescu, cât și Procurorul General al României, Directorul SRI și Directorul-adjunct SRI – toți trei numiți în funcții anterior de același Traian Băsescu. Astfel, e mai mult decât evidentă reuniunea cu caracter eminamente politic, acasă la un om politic, în ziua turului doi al alegerilor prezidențiale din anul 2009!

Atâta vreme cât, din poziția de Procuror General al României, doamna Laura Codruța Kovesi a acceptat conștient să se supună influențelor de natură politică, se nasc cel puțin suspiciuni rezonabile (dacă nu chiar indicii temeinice) că doamna Kovesi, din actuala sa poziție (cea de Procuror-șef DNA), acționează tot în baza unor influențe de natură politică. Este absolut de neconceput ca Procurorul General al României sau Procurorul-șef DNA să conducă aceste instituții atât de importante din postura unui om care se supune conștient și voluntar influențelor de natură politică.

Judecătorii şi procurorii se pot adresa Consiliului Superior al Magistraturii pentru orice faptă de natură să le afecteze independenţa, imparţialitatea sau reputaţia profesională.

Deși s-a adresat în repetate rânduri CSM pentru a-i fi apărată reputația profesională, doamna Laura Codruța Kovesi a ales să nu se adreseze CSM atunci când a fost invitată acasă la un om politic influent (Gabriel Oprea), în ziua turului II al alegerilor prezidențiale din 2009. În loc să accepte în mod total descalificant acea invitație, doamna Kovesi putea alege să respecte LEGEA și ONOAREA proprie (precum și pe cea a Ministerului Public), adresându-se CSM pentru fapta politicianului Gabriel Oprea de a o fi invitat la domnia sa acasă, alături de alți politicieni și de primii doi oameni din Serviciul Român de Informații. Din păcate, doamna Kovesi a înțeles să nu respecte nici măcar prevederile Codului Deontologic al judecătorilor și procurorilor (pe care era și este obligată să îl respecte, conform Art. 4, alin. (1) al Legii 303/2004, privind statutul judecatorilor și procurorilor).

Mai departe...

Art. 4:

(1) În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu judecătorii şi procurorii nu trebuie să fie influenţaţi de doctrine politice.

Prin faptul de a se fi aflat acasă la un om politic important, susținător fățiș al lui Traian Băsescu (același Traian Băsescu care o numise și pe doamna Kovesi în funcția de Procuror General al României), în mod evident, doamna Kovesi a acceptat conștient și voluntar să intre în siajul doctrinei politice a omului politic Traian Băsescu.

(2) Judecătorii şi procurorii nu pot milita pentru aderarea altor persoane la o formaţiune politică, nu pot participa la colectarea fondurilor pentru formaţiunile politice şi nu pot permite folosirea prestigiului sau a imaginii lor în astfel de scopuri.

Din postura de Procuror General al României, doamna Laura Codruța Kovesi, alegând să dea curs invitației omului politic Gabriel Oprea, a ales implicit și să afecteze grav imaginea proprie precum și imaginea Ministerului Public pe care îl conducea la acel moment. Avem toate motivele de suspiciune rezonabilă că Ministerul Public, sub conducerea doamnei Kovesi, a fost supus influențelor politice, având în vedere că doamna Kovesi însăși a acceptat voluntar și conștient să se supună unor astfel de influențe participând la o întâlnire eminamente politică, în ziua turului II al alegerilor prezidențiale din anul 2009.

De asemenea, avem astfel chiar indicii temeinice că și activitatea DNA, sub conducerea doamnei Kovesi, s-a desfășurat în același siaj politic sau într-un siaj politic similar.

(3) Judecătorii şi procurorii nu pot să acorde nici un fel de sprijin unui candidat la o funcţie publică cu caracter politic.

În mod evident, simpla prezență a Procurorului General al României (doamna Laura Codruța Kovesi – numită de domnul Traian Băsescu), alături de Directorul SRI (domnul George Maior – numit de domnul Traian Băsescu), de Directorul-adjunct SRI (domnul Florian Coldea – numit de domnul Traian Băsescu), precum și de oameni politici influenți (Gabriel Oprea – care urma să devină ministrul în cabinetul "Boc 2" în doar câteva zile; Neculai Onțanu – primar la Sectorul 2), în ziua turului II al alegerilor prezidențiale (cel mai important moment politic al unui întreg cincinal), se poate în mod evident traduce printr-un sprijin acordat „unui candidat la o funcție publică cu caracter politic”.

Art. 5:

Judecătorii şi procurorii nu se pot servi de actele pe care le îndeplinesc în exercitarea atribuţiilor de serviciu pentru a-şi exprima sau manifesta convingerile politice.

Dacă, așa cum am demonstrat mai sus, plecăm de la premisa că doamna Kovesi (în calitatea sa de Procuror General al României) nu se afla acasă la un om politic în timpul său liber, atunci rezultă că prezența sa acasă la politicianul Gabriel Oprea în ziua turului II al alegerilor prezidențiale din anul 2009 a fost un element al exercitării atribuțiilor de serviciu. Având însă în vedere caracterul eminamente politic al respectivei întruniri (caracter demonstrat mai sus), rezultă că doamna Laura Codruța Kovesi s-a exprimat și s-a manifestat de o manieră politică, situându-se adică în toală incompatibilitate cu statutul de magistrat și, mai ales, cu cel de Procuror General al României.

Judecătorii şi procurorii nu pot participa la reuniuni publice cu caracter politic.

Procurorul-șef DNA, doamna Laura Codruța Kovesi, afectează GRAV prin comportamentul său atât imaginea instituției pe care o conduce, cât și imaginea justiției românești în ansamblul său!

*** Cazul de o gravitate extremă al implicării Prim-adjunctului SRI, Florian Coldea, în alegerile prezidențiale din anul 2009 Momentele 2007 și 2009, Florian Coldea și Curtea Constituțională

În anul 2007 (prima suspendare a lui Traian Băsescu), Mircea Geoană (contracandidatul lui Traian Băsescu în 2009) a prezentat notele lui Florian Coldea referitoare la judecători ai Curții Constituționale, ceea ce a dus la anchetarea acestuia și suspendarea din funcție timp de câteva luni. În 2007, Gabriel Oprea făcea parte din comisia parlamentară care exercită controlul asupra activității SRI, poziție din care a considerat și afirmat public faptul că nu se impune demiterea lui Coldea și că nu notițele acestuia, ci faptul că au fost făcute publice de domnul Geoană „a fost un incident de securitate”.

De asemenea, este important de menționat și faptul că Gabriel Oprea a fost coordonatorul tezei de doctorat a lui Florian Coldea.

În anul 2007, Mircea Geoană a prezentat public două bileţele cu scrisul lui Florian Coldea, menite să compromită mai mulți judecători ai Curții Constituționale. Florian Coldea a recunoscut ulterior că îi aparţin.

Primul bilet îi viza pe judecătorii CCR Ion Predescu şi Nicolae Cochinescu şi făcea trimitere la dosarele de la CNSAS:

„Ion Predescu Dosar Fond „X” (urmarire informativa) Dolj (predat CNSAS – P.V. 50975/02.10.2002) Nicolae Cochinescu – Dosar Fond „Y” Penal /Timis predat Procuraturii Militare Timis (P.V. nr. 79/1991)”.

Al doilea bilet scris de Florian Coldea o viza pe judecătoarea Aspazia Cojocaru, tot de la CCR:

„Cojocaru Aspazia (2 file/note legate de Rodica Stănoiu, id în dosare terţe) – a fost la CNSAS (se pare Pol. Politică)”.

Mircea Geoană a prezentat public aceste două bileţele scrise de Florian Coldea în ziua de 18 aprilie 2007, acuzînd SRI că face poliţie politică. Geoană a susţinut că aceasta este dovada prin care Coldea ar fi solicitat căutarea în baza de date a serviciului a unor informaţii compromiţătoare despre Ion Predescu, Nicolae Cochinescu şi Aspazia Cojocaru, judecători CCR. Prim-adjunctul SRI Florian Coldea a recunoscut în faţa parlamentarilor Comisiei de control a SRI că scrisul de pe notele prezentate de Mircea Geoana îi aparţine. Comisia a anunţat apoi demararea unei anchete care să analizeze dacă Cotroceniul este beneficiarul informaţiilor despre judecătorii Curţii Constituţionale.

Tot atunci, Comisia internă a SRI nu l-a anchetat pe Coldea, ci modul cum au ieşit bileţelele în spaţiul public! SRI a redactat un Comunicat în care a făcut următoarea precizare: „Pentru a stabili cu exactitate modalitatea în care respectivele însemnări au ajuns în posesia unor persoane neautorizate, conducerea Serviciului Român de Informaţii a dispus crearea unei Comisii de investigare”! Aşadar, nu faptul că Florian Coldea îşi depăşise atribuţiile prin Notele sale din bileţele era anchetat, ci cum ajunseseră acestea „în posesia unor persoane neautorizate”.

De ce erau importante pentru Florian Coldea acele informații cu potențial caracter compromițător la adresa membrilor Curții Constituționale? În 2007, pentru că procedura de suspendare a lui Traian Băsescu implica un aviz al Curții. În 2009, pentru că alegerile prezidențiale urmau a fi validate sau invalidate de Curte.

Există suspiciuni rezonabile că SRI a efectuat la acel moment ce i s-a cerut şi a strîns informaţii pentru o structură secretă, numită «Fondul X», structură menţionată în bilețelele lui Coldea, prezentate presei de liderul PSD Mircea Geoana. Există de asemenea suspiciuni rezonabile că motivul colectării de asemenea informații cu caracter compromițător era acela de a încerca cel puțin influențarea deciziei unor membrii ai Curții Constituționale a României.

Menționăm în context un fapt foarte important. Preşedintele Băsescu a recunoscut, cu o zi înaintea suspendării, că a cerut SRI să verifice dacă mai există dosare în fondurile secrete despre judecătorii Curţii. Traian Băsescu a mai recunoscut la acel moment și că l-a sunat personal pe Claudiu Secaşiu, preşedintele CNSAS, pentru a se interesa cu privire la anumiţi judecători ai Curţii. Exact aceiaşi judecători de pe lista lui Coldea!

Conducerea comisiei parlamentare de control asupra activității SRI pregătise inițial un raport dur la adresa serviciului. Textul conținea o serie de propuneri radicale: demiterea din funcție a prim-adjunctului directorului SRI, Florian Coldea, sancționarea șefilor direcțiilor de securitate internă și juridică. Așa cum confirmă presa vremii, raportul a fost dezbătut în ședința Comisiei SRI, în condițiile în care exista, potrivit negocierilor anterioare, o majoritate pe muchie de cuțit în favoarea acestuia. Senatorul UDMR, Verestoy Attila, care inițial era favorabil raportului, a pledat împotriva sancțiunilor, poziție similară cu a lui Titu Gheorghiof (PNL). În aceste condiții, adoptarea raportului a fost posibilă doar prin renunțarea la solicitările cele mai dure și prin păstrarea unor recomandări de ordin general: „comisia recomandă SRI aplicarea măsurilor disciplinare față de persoanele a căror conduită neadecvată a favorizat producerea evenimentului contrainformatic, informarea CSAT cu privire la răspunderile personale ale colonelului Coldea”.

„Noi nu apreciem că SRI face poliție politică la acest moment, dar dacă se repeta ar exista acest risc”, a declarat atunci președintele Comisiei SRI, Radu Stroe (PNL).

„Nu este de competența noastră să propunem demiteri. A fost un incident de securitate”, a declarat și deputatul PSD Gabriel Oprea.

*** Laura Codruța Kovesi și Florian Coldea, numiți în funcții de Traian Băsescu, nu doar îl susțineau pe acesta, ci se aflau și în relații directe de adversitate cu contracandidatul Mircea Geoană

În anul 2009, cu doar 3 zile înaintea turului II al alegerilor prezidențiale (joi, 3 decembrie), într-un interviu pentru Gazeta Sporturilor, domnul Mircea Geoană spunea că probabil o va revoca din funcție pe Laura Codruța Kovesi (Procuror General la acea vreme), pe motiv că fusese numită împotriva avizului negativ primit de la CSM:

Mircea Geoană: „În schimb, procurorul general al Republicii este altă conversaţie. Doamna Kovessi a fost contestată de CSM. A fost pusă acolo cu forţarea regulii de desemnare a unui înalt demnitar.”

Cătălin Tolontan: „O veţi schimba?!”

Mircea Geoană: „Probabil că da. Da!”

În ceea ce îl privește pe Florian Coldea, este absolut evidentă relația de adversitate având în vedere cel puțin episodul din 2007, când Coldea a fost anchetat și suspendat pentru mai multe luni în urma publicării de către Mircea Geoană a biletelor acestuia în care se făcea referire la informații cu caracter compromițător la adresa unor judecători ai Curții Constituționale a României.

Avem, de asemenea, declarația fostului șef SPP, Dumitru Iliescu, făcută în cadrul audierilor comisiei parlamentare de exercitare a controlului asupra activității SRI.

Claudiu Manda, președintele comisiei: „Am avut audierea domnului Dumitru Iliescu. Domnia sa a dorit să fie ultima. Mai sunt elemente care sunt de lămurit. (...) În mare a făcut o serie de referiri. Unu - spunea că în cazul Voicu (n.r. fostul senator Cătălin Voicu) are probe că s-a solicitat arestarea domnului Voicu şi că domnul Coldea i-ar fi transmis domnului Morar, la vremea respectivă şef DNA, să-l aresteze pe domnul Voicu - vorbim de momentul 2009, imediat după alegerile prezidenţiale - că domnul Morar n-a fost de acord cu acest lucru şi acest lucru a ajuns la doamna Kovesi şi direct la cei doi procurori de caz. A spus că înverşunarea doamnei Kovesi şi domnului Coldea împotriva domnului Geoană veneau ca urmare a faptului că domnul Geoană ar fi declarat că domnul Morar îl va păstra şi pe cei doi îi va schimba”.

*** Solicitări către Președintele României, către ministrul Justiției, către ministrul de Externe și către Serviciul Român de Informații

Dată fiind probarea indubitabilă a întâlnirii care a avut loc acasă la Gabriel Oprea, în seara turului II al alegerilor prezidențiale din anul 2009, unde au participat Procurorul General al României (doamna Laura Codruța Kovesi, actual Procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție), Directorul SRI (domnul George Maior, actual ambasador al României în SUA) și Prim-adjunctul SRI (domnul Florian Coldea, care predă în prezent la Academia SRI – Academia Națională de Informații), se impune sesizarea Președintelui României (în cazul celor trei), sesizarea SRI (în cazul domnilor Maior și Coldea), sesizarea ministrului Justiției (în cazul doamnei Kovesi) și sesizarea ministrului de Externe (în cazul domnului Maior) în vederea unei poziții oficiale a acestora cu privire la faptele extrem de grave care au rezultat în urma ședințelor comisiei parlamentare de anchetă, precum și în vederea dispunerii unor măsuri ferme în ceea ce îi privește pe cei trei – doamna Kovesi, domnul Maior și domnul Coldea.

Procurorul-șef DNA (Procuror General al României în anul 2009), doamna Laura Codruța Kovesi, afectează GRAV prin comportamentul său atât imaginea instituției pe care o conduce, cât și imaginea justiției românești în ansamblul său!

Ambasadorul României în SUA (Director SRI în anul 2009) afectează GRAV prin comportamentul său Parteneriatul Strategic cu SUA și imaginea României în lume!

Florian Coldea, care actualmente predă la Academia Națională de Informații (Prim-adjunct SRI în 2009), afectează GRAV prin comportamentul său imaginea Serviciului Român de Informații!

Tocmai de aceea, se impun cu necesitate și celeritate poziționări publice și măsuri ferme din partea persoanelor responsabile sesizate! Altminteri, ar rezulta că persoanele direct responsabile ar accepta, conștient și voluntar, ca independența justiției, imaginea justiției în ansamblu său, independența și imaginea Ministerului Public și a Direcției Naționale Anticorupție, independența și imaginea Serviciului Român de Informații, precum și imaginea României pe plan extern să fie grav și greu remediabil afectate!

*** Modificări legislative necesare

Pe lângă legea comisiilor parlamentare de anchetă, pentru a preveni pe viitor acumularea excesivă de putere și abuzurile instituțiilor de forță din România, implicarea acestora în viața politică, socială și economică din România, consider absolut necesară modificarea în regim de urgență a legislației astfel:

- Limitarea în timp a mandatelor directorilor și directorilor adjuncți din instituții precum: SRI, SIE, STS, SPP. Un singur mandat de patru ani este mai mult decât suficient, cel puțin până când aceste instituții vor fi cu adevărat reformate.

- Imposibilitatea rotirii pe funcții la Parchetul General, DNA și DIICOT. Cine ocupă cea mai înaltă funcție în oricare dintre aceste trei instituții nu trebuie să mai poată ocupa cea mai înaltă funcție și în celelalte două.

*** O nouă COMISIE DE ANCHETĂ este necesară

„Comisie parlamentară de Anchetă pentru verificarea implicării unei grupări metastatale în controlul abuziv, nelegal și nedemocratic asupra vieții politice, economice și sociale din România, precum și asupra înfăptuirii actului de Justiție, în perioada 2004 – 2017” – Este doar o variantă de nume pentru o Comisie parlamentară absolut necesară. O Comisie de Anchetă prin care Parlamentul României ar putea redeveni de facto forul reprezentativ suprem, acea instituție capabilă să le redea România românilor în anul Centenarului Marii Uniri.

Nu doar nenumăratele dezvăluiri de ultimă oră, ci sutele de anchete media, de înregistrări, de stenograme, de mărturii și de documente adunate timp de mai bine de un deceniu ne obligă, în calitate de reprezentanți ai poporului român, să înființăm o Comisie parlamentară de Anchetă care să scoată la lumină tot ceea ce s-a întâmplat în România începând cu anul 2004, care să investigheze modul cum România a devenit ostatica unei grupări metastatale care a preluat controlul asupra tuturor sectoarelor importante ale vieții națiunii noastre.

Iată, pe scurt, doar câteva dintre elementele care se impun a fi cercetate de către această Comisie parlamentară de Anchetă:

Culoarele din Justiție:

- Protocoalele dintre SRI, DNA și alte instituții; - „Câmpul tactic” din Justiție; - Mandatul Traian Băsescu și modul cum a fost acaparată Justiția de către o grupare transpartinică, metastatală, cu scopul dobândirii unui control absolut asupra vieții politice, sociale și economice românești; - Mandatul Monica Macovei și rolul său determinant în preluarea abuzivă și nedemocratică a controlului asupra Justiției din România; - Mandatele de interceptare.

Culoarele din Presă:

- Acoperiții din presă al căror rol a fost și este în continuare acela de a genera și dirija ura, de a distruge imaginea unor persoane publice simultan cu derularea unor anchete DNA.

Culoarele din „societatea civilă”:

- Manipularea opiniei publice românești prin intermediul unor ONG-uri cu finanțare externă sau cu finanțare din zona serviciilor.

Culoarele din politică:

- Acoperiți din partide și partide create de către entități metastatale pentru a controla jocul politic și economic din România.

Culoarele externe:

- Implicarea unor entități străine în exercitarea controlul asupra vieții politice/economice/sociale românești; - Distrugerea capitalului autohton în beneficiul capitalului străin.

Consider că mecanismul din spatele tuturor acestor desfășurări de forțe este într-atât de complex încât excede cu mult cadrului în care își desfășoară lucrările Comisia parlamentară care supraveghează activitatea SRI. Nu doar de SRI este vorba aici. Problema este mult mai complexă. E vorba despre culoarele din Justiție, din Media, din Politică, din Economie, e vorba despre factori externi cu puternică influență.

Cu greu poate fi imaginat un fapt mai grav decât imixtiunea procuraturii și a serviciilor secrete în viața politică, economică și socială a unei națiuni! Iar obstinația cu care George Maior, Florian Coldea și Laura Codruța Kovesi au refuzat să răspundă oricărei întrebări cu privire la prezența lor acasă la politicianul Gabriel Oprea în seara turului II al alegerilor prezidențiale din 2009 nu face decât să-i incrimineze. Dacă realizăm cu adevărat gravitatea extremă a faptului că Procurorul General al României, Directorul Serviciului Român de Informații și Prim-adjunctul Serviciului Român de Informații (numiți cu toții în funcții de Traian Băsescu) s-au adunat acasă la politicianul Gabriel Oprea, alături de alți oameni politici care susțineau fățiș candidatura lui Traian Băsescu, chiar în ziua alegerilor prezidențiale, vom ajunge la concluzia că România a fost luată ostatică, timp de mai bine de un deceniu, de un grup de persoane care au controlat nedemocratic, prin abuz de putere, viața politică românească. Iar faptul că ambasadorii și emisarii unor state nu doar i-au sprijinit din toate punctele de vedere, dar i-au și decorat în repetate rânduri ne obligă să înființăm o nouă Comisie de Anchetă care să investigheze nu doar implicarea nelegală și neconstituțională a instituțiilor de forță în viața politică, socială și economică din România, ci și imixtiunea unor entități străine în treburile interne ale României.

Suntem datori, față de poporul român, să devoalăm tot ce s-a petrecut în țara noastră în ultimii 14 ani, modul în care persoane din servicii, din procuratură și din afara țării au preluat controlul asupra României, inclusiv prin intermediul unei părți din ONG-uri. Episodul alegerilor din 2009 este doar un episod. Mai sunt multe altele. Este timpul ca Parlamentul României, în anul 2018, când sărbătorim Centenarul Marii Uniri, să își asume rolul de a scoate la lumină întregul păienjeniș. Acest lucru este absolut necesar nu numai pentru că românii au dreptul să cunoască întregul adevăr, dar și pentru că lucrurile nu au cum să se schimbe atâta vreme cât structurile și persoanele care le-au creat își păstrează direct sau indirect influența și puterea decizională”, a scris Liviu Pleșoianu pe Facebook.