„Pilele” din Ministerul Mediului. Cum ar ajunge apropiați de partid și activiști politici în funcții-cheie la stat

În interiorul Ministerului Mediului, condus de Diana Buzoianu, au loc schimbări ample de personal, potrivit unor informații apărute în spațiul public. Ministrul USR ar fi declanșat o amplă campanie de înlocuire a conducerilor instituțiilor aflate în subordinea sa, pe fondul unor scandaluri succesive și al unor decizii contestate, scrie România TV.

„Pilele” din Ministerul Mediului. Cum ar ajunge apropiați de partid și activiști politici în funcții-cheie la stat

După episoadele tensionate de la Romsilva și Apele Române, atenția ministrului s-ar fi îndreptat către Agenția Națională pentru Mediu și Garda de Mediu, potrivit dezvăluirilor făcute de publicația menționată anterior. Surse citate susțin că ar urma declanșarea unor noi controverse menite să justifice schimbarea tuturor șefilor de agenții și instituții din zona Ministerului Mediului. În locul acestora, ar urma să fie numiți „lipitorii de afișe” și sinecuriștii apropiați de zona rezist, care ar avea nevoie de funcții bine plătite la stat.

La începutul mandatului, Diana Buzoianu declara că va organiza concursuri corecte și că va promova persoane competente, nu pe criterii politice. În practică, aceste promisiuni sunt puse sub semnul întrebării. Recent, fără concurs și fără anunțuri publice sau conferințe de presă, ministrul USR și-ar fi numit un apropiat politic și coleg de partid la conducerea Gărzii Forestiere Naționale.

Este vorba despre brașoveanul George Gârbacea, desemnat inspector general. Gârbacea este lider USR la Brașov și apropiat al lui Alen Coliban, fost primar al municipiului și lider național al partidului. Garda Forestieră are atribuții esențiale, precum combaterea tăierilor ilegale de păduri și a braconajului.

Reforma asigurărilor ar putea limita accesul la tratament. Pacienții afectați

Obama, declarații neașteptate despre existența extratereștrilor și „Area 51”. E primul președinte al SUA care face asta

Diana Buzoianu și George Gârbacea. Sursă foto: Facebook

Numiri sub semnul întrebării la Romsilva și Garda Forestieră

Numirea lui Gârbacea vine după ce acesta a candidat, în 2024, pentru un mandat de deputat, fără a reuși să intre în Parlament. Surse din interiorul ministerului afirmă că acesta nu ar avea experiența sau competențele manageriale necesare pentru a conduce o instituție complexă precum Garda Forestieră. Potrivit acelorași surse, el a lucrat timp de 15 ani într-un institut de cercetare în silvicultură, iar în 2021 a ocupat pentru câteva luni funcția de președinte al Agenției pentru Protecția Mediului, tot pe filiera USR.

În primele luni de mandat, Diana Buzoianu s-a remarcat prin conflicte publice și dispute administrative, care ar fi avut ca finalitate numiri politice. La Romsilva, ministrul a declanșat un scandal de proporții, invocând nevoia de transparență în procesul de numire a unui director interimar, după demiterea vechii conduceri. Consiliul de Administrație al companiei nu a fost de acord cu varianta susținută de ministru, întrucât rezultatul selecției indica un alt candidat.

Pentru a pune presiune pe Consiliul de Administrație, ministrul ar fi cerut ca ONG-uri de mediu apropiate de USR să fie prezente la interviuri, procedura să fie transmisă în direct, iar la vot să conteze așa-numitul vot al societății civile. În final, s-a ajuns la un compromis, iar director interimar la Romsilva a fost numit Jean Vișan.

Interimate prelungite și control politic

În prezent, ministrul nu ar mai dori organizarea unui concurs pentru un director cu mandat deplin la Romsilva, susțin aceleași surse, pentru a nu pierde controlul asupra companiei. Directorul interimar ar fi devenit, potrivit acestora, „deosebit de sensibil” la solicitările ministrului.

Un scenariu similar s-ar fi repetat la Apele Române. După demiterea conducerii în septembrie 2025, cu un scandal intens mediatizat, a fost impus un director recomandat politic, Florin Ghiță, inginer-șef al sucursalei București-Ilfov. La două luni distanță, acesta a fost nevoit să demisioneze, în urma crizei naționale în care două județe au rămas fără apă potabilă timp de mai multe luni.

Deși documente oficiale arătau că ministrul cunoștea problemele de la lacurile de acumulare Paltinu și Vidraru, care necesitau golire și lucrări de consolidare, Diana Buzoianu a refuzat să își asume responsabilitatea politică. În schimb, directorul numit a fost sacrificat, susțin criticii.

După acest episod, a fost instalată o conducere interimară la Apele Române, fără intenția de a organiza un concurs transparent. Potrivit surselor citate, ministrul ar fi constatat că directorii interimari, numiți fără concurs, sunt mult mai ușor de controlat. Astfel, acuzațiile de ipocrizie și abandonarea principiilor de meritocrație sunt reluate în spațiul public, pe fondul acuzațiilor că acestea ar fi devenit practici constante în actuala guvernare.