Petre Roman vrea sa revina in arena politica si mizeaza pe forta electorala a celor sase milioane de pensionari din Romania.

Petre Roman traieste o a doua tinerete. In elegantul si cochetul birou de pe Strada Vasile Alecsandri al partidului Forta Democrata pe care il conduce, Petre Roman lucreaza de zor.

Vorbeste la telefon in spaniola, corecteaza un studiu in franceza, mai arunca un ochi pe ceas, cu gandul la intalnirea cu studentii sai, lucru care-l binedispune de fiecare data.

Timpul a lasat urme aproape insesizabile pe fata fostului idol al femeilor de la Apaca. Poate doar firele argintii ale parului tradeaza faptul ca de-atunci au trecut 17 ani. Roman vorbeste cu patos despre noul sau proiect politic, o alianta a partidului sau cu asociatiile si uniunile de pensionari.

„Avem astazi in Romania peste sase milioane de pensionari pe care nu-i baga nimeni in seama si care reprezinta circa 50% din electorat. S-a produs o falie, o ruptura intre cei tineri, partea aceasta activa, si pensionari. Este inadmisibil ca oameni care au muncit o viata intreaga sa nu aiba bani de medicamente si de minimum necesar.

Cand am iesit prin lovitura de forta de la guvernare (septembrie 1991), pensia era de 75% din salariul mediu, iar acum este de numai 34%. Cred ca doar un grup parlamentar al pensionarilor s-ar putea face cu adevarat auzit”, spune liderul Fortei Democrate.

Petre Roman crede ca se pot gasi solutii politice de promovare a pensionarilor, iar acestia isi vor putea alege liderii care vor fi promovati pe listele electorale. Fostului premier nu-i este frica  de faptul ca actualele partide ar putea prelua idei din proiectul sau: „Pensionarii au fost pacaliti de fiecare data, nu cred ca se va repeta asta”, spune el.

Un guvern occidental

Fostul prim-ministru al Romaniei este mandru de  ceea ce a lasat in urma sa, iar dezvaluirile actuale, precum studiile aparute, confirma  faptul ca executivul condus de el a fost cel mai reformist guvern.

„Nu am avut presiune, nu mi-a pus nimeni obstacole pentru ca era dupa 13-15 iunie 1990. Am pus trei conditii: sa fie foarte buni in domeniu, sa nu fi facut parte din conducerea PCR si sa aiba o experienta occidentala”, afirma Roman, care i-a avut in executiv pe Anton Vatasescu, Eugen Dijmarescu, Adrian Nastase, Theodor Stolojan, Ion Aurel Stoica, Andrei Plesu, oameni a caror competenta a fost probata.

„Am facut si greseli, cand am interzis vizita Regelui Mihai, dar mi s-a parut nedemn sa apara asa, incognito”, spune Roman. La plusurile guvernului Roman, fostul lider nu uita sa mentioneze ca a indreptat Romania spre structurile europene, a ingropat Tratatul de la Varsovia.

„Dupa puciul de la Moscova, din august 1991, Europa statea in expectativa, dar guvernul a dat o declaratie dura de condamnare, cu celebrele cuvinte: asa se intampla daca conducatorii se intorc impotriva propriului popor”, spune fostul prim-ministru.

Petre Roman spune ca momentul  cel mai greu  al vietii sale de sef al executivului a fost Targu-Mures, martie 1990. „Atunci s-a incercat federalizarea Romaniei. Era un scenariu Kosovo, avant la lettre. Am trimis armata, desi Iliescu nu prea a fost de acord. Am strigat la ei: vreau sa aud huruit de tancuri, iar lucrurile s-au potolit”, spune liderul Fortei Democrate.

Roman crede ca a avut mana buna in politica, cu o singura exceptie: Basescu. „Nu-mi pare rau ca l-am sprijinit. Era muncitor, parea loial”, spune el.

Roman sustine ca nu a renuntat la ideea sa de a forma un pol social, o alianta a stangii. „Am discutat cu Iliescu. Initial a zis ca e foarte bine, dupa care s-a retras. Aici intervine abilitatea, viclenia politica a lui Iliescu.” Roman crede ca fostul presedinte are acum o problema cu angajamentul ferm pe care si l-a luat in legatura cu suspendarea presedintelui.

„Nu te duci la o actiune politica de aceasta anvergura fara o baza solida si fara un plan B. Nu te duci cu un document contestat de Curtea Constitutionala si fara niciun fel de previziune. Bun, il suspendam, dar dupa aceea? Ca e vorba de New York, de Kadmandu sau de Brazaville - Congo, oriunde omul isi pune o intrebare, il dau la o parte pe asta, dar cu ce ma aleg dupa aia, pe cine punem in loc? Oamenii au bun-simt extraordinar: il dam jos, dar vino cu unul ca sa stiu pe ce mizez. In conditiile acestea ma mir ca a iesit doar 75% impotriva, putea sa iasa si mai rau. O tactica politica dezastruoasa”, mai spune politicianul.

Multa mizerie

Petre Roman crede ca, prin actualele scandaluri, politica si-a pierdut sensul. „Nu mai stiu care este sensul ei. A fost sensul reformei, tranzitia de la comunism la economia de piata. Pe urma, integrarea in NATO, in UE, iarasi o politica cu sens.

Acum ar trebui sa urmeze integrarea de facto in UE, miracolul romanesc. A fost miracolul spaniol, dupa integrarea in UE, a fost miracolul irlandez. Ganditi-va ca Irlanda, care acum este peste nivelul mediu al Europei, in 1965 era sub Romania.

Iata ce s-a intamplat in doar 40 de ani, dar explozia s-a produs abia dupa intrarea in Uniunea Europeana. Urma miracolul romanesc pentru ca aveam toate sansele. In loc sa ne ocupam de treaba aceasta, politica se ocupa cu mizerii”, spune Roman.

CARTE DE VIZITA

Din profesor si inginer, prim-ministru

> Petre Roman s-a nascut pe 22 iulie 1946, in Bucuresti.

> A absolvit Institutul Politehnic din Capitala si a obtinut un doctorat in mecanica fluidelor la Universitatea Paul Sabatier din Toulouse (Franta).

> A lucrat pana in 1989 ca inginer, ulterior ca profesor universitar doctor la Institutul Politehnic din Bucuresti.

> A ocupat functia de prim-ministru al Romaniei in perioada 26 decembrie 1989-26 septembrie 1991. Lider national si presedinte (1992-1993) al Frontului Salvarii Nationale si al Partidului Democrat (1993-2001); deputat si presedinte al Comisiei de aparare din Camera Deputatilor (1992-1996); senator si presedinte al Senatului (1996-1999); ministru al afacerilor externe (1999-2000); presedinte in exercitiu (mai-octombrie 2000) al Organizatiei Cooperarii Economice la Marea Neagra. In prezent este presedintele Partidului Forta Democrata.

INTALNIRE

Sfaturi de la Papa

Una dintre cele mai dragi fotografii ale lui Petre Roman care-i decoreaza biroul este cea cu fostul Suveran Pontif Ioan Paul al II-lea. „A fost o mare personalitate, una dintre cele mai mari personalitati ale secolului. Un om care prin actiunea sa a dus la distrugerea Cortinei de Fier, la democratizarea Estului Europei. Am avut mai multe intalniri cu Papa Ioan Paul al II-lea si in calitate oficiala, dar si in audiente particulare. Imi place foarte mult fotografia pentru ca, prin gestul sau, Papa arata faptul ca imi da sfaturi”, spune Petre Roman.

STEAGUL

Revolutia din ‘89, un nou inceput In biroul lui Petre Roman de presedinte al Partidului Forta Democrata, la loc de mare cinste se afla inramat un steag cu gaura. „Este autentic, l-am avut cu mine in acele zile fierbinti, la baricada.

Eu ma consider un revolutionar autentic si s-a probat ca am fost la Inter in acele zile. Nu am doar celebrul pulover rosu, pe care s-a facut asa mare tam-tam, ci si acest steag la care tin enorm. Eu, in decembrie 1989, am simtit ca ma nasc pentru a doua oara, a fost un nou inceput pentru mine”, spune Roman.

CURS

Specialist in inundatii In pofida urcusurilor sau a caderilor pe scena politica, Roman nu si-a neglijat niciodata cariera de profesor. Preda si astazi si o face cu cea mai mare placere. Roman a publicat mai multe carti, dintre care amintim: „Introducere in fizica poluarii fluidelor” (Ed. Stiintifica si Enciclopedica, 1981), „Libertatea ca datorie” (Dacia, 1992; editia a II-a, Paideia, 2000).

Dar cel mai mult tine la cursul de „Mecanica fluidelor”, pe care l-a scris olograf. „Nu mi-au pus la dispozitie o dactilografa sa-mi bata cursul pentru a fi dupa aia multiplicat prin spirografie cum se facea atunci, asa ca l-am scris de mana”, spune Roman. In plus, el este mandru de o alta cartea a sa  - „Hidrologie dinamica”.

„Eu am tratat in acest volum, care este si astazi de actualitate, problema inundatiilor. Ce ar trebui facut impotriva lor. Si o spuneam de-atunci, inainte de Revolutie”, mai sustine liderul Fortei Democratice.

IUBIRE

Divort dupa 33 de ani, o dragoste secreta > Cunoscut drept unul dintre cele mai sudate cupluri din societatea romaneasca, anul acesta, Mioara si Petre Roman au divortat dupa 33 de ani de casatorie. Cei doi au doua fete, Oana si Catinca.

> In februarie, Mioara Roman a intentat divort dupa ce Petre Roman a parasit domiciliul conjugal. Ea a spus ca sotul sau s-a mutat de acasa fara nicio explicatie.

> Separarea celor doi a avut loc, juridic, pe 6 aprilie 2007. Nu a existat partaj, iar Mioara si-a pastrat numele de Roman.

Potrivit declaratiei de avere pe care fostul parlamentar a fost obligat sa o faca publica in 2004, familia Roman detinea pe atunci un teren intravilan in comuna Cumpatu din Sinaia, tablouri si mobilier de arta, un autoturism Renault Scenic, doua conturi bancare cu depozite de 12.000 de euro si 4.000 de dolari, precum si mai multe bijuterii, mostenire de familie.

Dupa mai multe saptamani de incertitudini, presa de scandal a dezvaluit ca Petre Roman traieste o frumoasa poveste de dragoste cu cantareata Silivia Chifiriuc. Politicos, dar ferm, Roman ne-a declarat ca viata lui personala il priveste, ca are dreptul la intimitate si ca refuza sa faca vreun comentariu legat de aceasta tema.

SFATUL LUI ROMAN

Nu-ti pierde demnitatea! „Tatal meu, pe care l-am pretuit enorm, avea o vorba mare: cand nu mai ai nimic de pierdut, iti ramane demnitatea.”

FATA NEVAZUTA

Indragostit de drumetii

> Cea mai mare relaxare pentru Roman este lectura. „Cititul este cea mai mare desfatare.”

> Este foarte meticulos si isi noteaza ideile principale pe hartii, pe care ulterior le ordoneaza: „Toate interventiile mele pe care le fac mi le pregatesc din timp”. Roman tocmai lucra la un studiu pe care urmeaza sa-l prezinte la Sibiu, la un congres cultural-economic, „Strategia actiunii consensuale in conditiile de risc global”.

>  „Fac inot cu foarte mare intensitate. Ma duc la mare, dar nu la noi, ca se uita lumea... Ma duc in general la Marea Mediterana si inot trei-patru kilometri. Si in Dunare inot.”

> „Constant, la fiecare sfarsit de saptamana, merg la munte. Si aleg cate un traseu de la o ora jumatate, pana la cinci ore si jumatate. Am vreo 20 de trasee in Bucegi. Saptamana trecuta am fost la Omu”, spune Roman.