Sursa foto: pixabay.com
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Leul ar putea pierde teren în fața euro în următoarele 12 luni, iar cursul ar putea ajunge la aproximativ 5,39 lei pentru un euro, potrivit estimărilor analiștilor CFA România. Luni, moneda națională s-a apreciat ușor în raport cu euro, dolarul american și francul elvețian, conform cursului calculat de Banca Națională a României (BNR).
Cursul euro a scăzut luni la 5,3467 lei
BNR a calculat luni un curs de 5,3467 lei pentru un euro, în scădere cu 0,28 bani față de cotația precedentă, de 5,3495 lei.
Leul s-a apreciat și în raport cu dolarul american, cotat la 4,7745 lei, față de 4,7770 lei în ședința precedentă. În cazul francului elvețian, cursul a coborât la 5,7808 lei, de la 5,8093 lei.
Evoluția de luni vine în contextul în care analiștii financiari anticipează o depreciere a monedei naționale pe un orizont mai lung.
96% dintre analiști estimează deprecierea leului
Potrivit președintelui Asociației CFA România, Adrian Codirlașu, participanții la cel mai recent sondaj al organizației estimează că leul se va deprecia în următoarele 12 luni, iar inflația va continua să scadă.
„Indicatorul de încredere a crescut în luna septembrie, în contextul îmbunătăţirii anticipaţiilor privind evoluţia economiei româneşti, însă rămâne sub pragul neutru de 50 de puncte de 26 de luni. Participanţii anticipează în continuare o reducere a ratei inflaţiei, dar şi o depreciere a leului până la 5,39 lei pentru un euro”, a precizat Codirlașu,.
Conform sondajului, 96% dintre participanți estimează o depreciere a leului în următoarele 12 luni. Cursul mediu anticipat pentru un orizont de șase luni este de 5,3246 lei pentru un euro, iar pentru următoarele 12 luni, de 5,3893 lei.
Sursa foto: Captură video
Inflația ar urma să scadă, potrivit estimărilor CFA România
Rata anticipată a inflației pentru octombrie 2027 a coborât la 5,77%, față de valoarea înregistrată în exercițiul anterior. Totodată, 54% dintre participanții la sondaj estimează că inflația va fi mai mică peste 12 luni decât în prezent.
În ceea ce privește piața imobiliară, 48% dintre analiști anticipează stagnarea prețurilor locuințelor din orașe în următoarele 12 luni, 33% estimează o scădere, iar 19% se așteaptă la o creștere. În același timp, 59% consideră că prețurile actuale sunt supraevaluate, în timp ce 33% le apreciază ca fiind corecte.
Inflație. Sursa foto: Freepik
Creșterea economică estimată pentru 2026, aproape de zero
Estimarea medie privind deficitul bugetului de stat pentru 2026 a scăzut cu 0,3 puncte procentuale față de sondajul anterior, ajungând la 5,5% din PIB.
În privința creșterii economice, anticipațiile pentru 2026 au rămas în jurul valorii de zero, media fiind de 0,1%. În răspunsurile participanților au fost înregistrate și opinii care indică posibilitatea unei recesiuni.
Datoria publică, exprimată ca procent din PIB, este estimată să ajungă la 62% în următoarele 12 luni.
Sondajul a inclus și o întrebare privind evoluția prețului petrolului Brent în următoarele șase luni, în contextul războiului din Iran. Media anticipațiilor participanților a fost de 92 de dolari pe baril, însă incertitudinea rămâne ridicată.
Indicatorul de încredere macroeconomică a crescut în septembrie
Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a crescut cu 3,4 puncte în septembrie, până la 42,9 puncte. Indicatorul condițiilor curente a urcat cu 1,1 puncte, la 38 de puncte, iar indicatorul anticipațiilor a crescut cu 4,6 puncte, până la 45,4 puncte.
Cu toate acestea, indicatorul general se menține sub pragul de 50 de puncte, care reprezintă nivelul neutru.
Sondajul este realizat lunar de Asociația CFA România de peste 15 ani și urmărește anticipațiile analiștilor financiari privind economia României pentru următoarele 12 luni. Participanții sunt membri ai organizației și candidați la nivelurile II și III ale examenului CFA.
Indicatorul de Încredere Macroeconomică are valori cuprinse între zero, care indică lipsa încrederii, și 100, asociat încrederii depline în economia românească. Acesta este calculat pe baza a șase întrebări privind condițiile curente din mediul de afaceri și de pe piața muncii, precum și anticipațiile referitoare la economie, piața muncii, veniturile și averea personală.
Recomandările noastre
