Pericolele montării sau întreţinerii incorecte a hotelor
- Adam Popescu
- 9 aprilie 2008, 03:00
Dr. ing. Teodor Teretean, membru al Asociaţiei Inginerilor de Instalaţii din România: Sistemul de evacuare a aerului de la hote trebuie conceput şi întreţinut atent; reversul acestei cerinţe este incendiul.
Un astfel de sistem este compus din: hotă (din inox alimentar), celule filtrante (preferabil din inox), canal de transport, ventilator de evacuare şi întrerupător. Hota este o carcasă de captare care trebuie să depăşească marginile plitei cu minimum 10 cm, pe toate laturile acesteia.
Celulele filtrante, montate în hotă, reţin particulele poluante (vapori de grăsime, aerosoli din prăjeli etc.), care altfel se depun rapid pe pereţii canalelor de evacuare, se usucă şi devin un fel de „iască“. Aceasta se poate aprinde, în anumite condiţii, cu uşurinţă.
Eficienţa celulelor filtrante (de la 5 la 70%), depinde de tipul utilajelor de gătit, modelul celulei şi de viteza aerului prin filtru. Cel puţin 30% din particule scapă de filtru şi se depun pe canale.
Ventilatorul determină evacuarea aerului viciat
Canalul de transport, de regulă de formă circulară (pentru a se evita formarea depozitelor de „iască“ la colţuri) se confecţionează din tablă zincată. Ventilatorul determină circulaţia, prin canalul de transport, a aerului viciat şi evacuarea acestuia în atmosferă.
Sistemul de evacuare a aerului poluat din bucătărie trebuie să fie dublat de o instalaţie separată de compensare cu aer proaspăt.
O dată la doi ani, curăţă tubulatura de transport!
Întreţinute corect şi la timp, sistemele menţionate asigură un microclimat igienic în oricare bucă tărie de dimensiuni medii. Ignorarea unor reguli precise de întreţinere a componentelor sistemului de evacuare a aerului poluat este cauza unor incendii păgubitoare, care se produc în bucătării.
Celulele filtrante trebuie curăţate (spălate cu detergent) zilnic, iar ventilatorul - golit de depuneri şi spălat lunar. Este necesară demontarea tubulaturii de transport şi curăţarea de depuneri, la doi-trei ani, în funcţie de mărimea depozitelor de grăsime amestecată cu aerosoli.