Pneumonia si salmonella - cateva boli care risca sa nu mai raspunda la tratamente din cauza antibioticelor folosite in hrana animalelor. 

Antibioticele din furaje ajuta animalele sa se ingrase, insa noua ne cresc rezistenta la acestea. Astfel, este posibil ca organismul nostru sa nu mai reactioneze la antibioticele prescrise pentru tratarea unor infectii grave.

„Practic, orice microb poate deveni rezistent la antibiotice (stafilococ, pneumococ etc.) din cauza folosirii in agricultura a furajelor cu antibiotice”, este de parere directorul Institutului de Cercetari Alimentare, profesorul Gheorghe Mencinicopschi.

Dovezile, greu de obtinut

Antibioticele din furajele animalelor (porci, vitei, pui etc.) sunt folosite pentru a preveni imbolnavirea acestora, mai ales a celor tinere. Reziduurile de antibiotice pot fi prezente atat in carne, cat si in oua si lapte.

Una dintre bolile care pun probleme la oameni, in cazul cresterii rezistentei la antibiotice, este pneumonia. „In Spania si Ungaria s-a observat ca pneumococul a devenit rezistent la anumite antibiotice. Asta dupa ce populatia a dezvoltat rezistenta la antibiotice din cauza administrarii eronate”, spune doctorul Florin Mihaltan. El adauga faptul ca aceasta crestere a rezistentei poate fi cauzata si de alimentele pe care le consumam.

„Vom ajunge intr-un cerc vicios. Pentru a ne trata de anumite boli, vom lua antibiotice mai puternice, mai scumpe, care vor creste si mai mult rezistenta”, completeaza medicul infectionist Simin Forescu. Doctorul mai spune ca nu este posibil sa stabilesti pe cazuri individuale daca cresterea rezistentei la un antibiotic este cauzata de consumul de carne, ci prin studii asupra populatiei. Acestea presupun insa o desfasurare foarte mare de forte. „Cei monitorizati trebuie sa dovedeasca ce cantitate de carne au mancat in ultimul timp, ce fel de carne etc.”, sustine Radu Dorel Lucian, directorul Institutului „Cantacuzino”.

Solutia: probiotice fara efecte adverse la om

Pentru a elimina riscul pe care furajele cu antibiotice il prezinta pentru oameni, expertii spun ca antibioticele ar trebui inlocuite cu probiotice, un soi de culturi din iaurt, care nu provoaca efecte adverse la om, folosite in toate tarile din UE. O alta solutie este si impunerea unei metode de control a nivelului de antibiotic din carnea animalelor. „Asa cum medicamentele sunt cautate de impuritati, carnea trebuie cautata astfel incat la momentul in care ajunge la consumator sa nu contina respectivul antibiotic”, afirma profesorul de farmacologie Ioan Fulga, de la UMF „Carol Davila” Bucuresti. 

La semnalul tras de „Evenimentul zilei”, incepand de ieri, de pe site-ul Institutului pentru Controlul Produselor Biologice si Medicamentelor de Uz Veterinar au disparut toate prospectele si autorizatiile emise pentru aditivii furajeri antibiotice. Accesand sectiunea „Nomenclator produse de uz veterinar” de pe site-ul www.icbmv.ro, mesajul afisat ieri era: „Ne pare rau, dar pentru moment aceasta sectiune nu este disponibila pentru public”. Cu doar o zi inainte, pe site se regaseau 30 de „E-uri” pentru furaje interzise in UE, dar permise in Romania.

Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinara trebuie sa retraga insa efectiv si autorizatiile emise pentru importul antibioticelor ca aditivi. Lucru si mai grav, lipsa obligativitatii examenelor de laborator pentru depistarea reziduurilor trebuie rezolvata de aceeasi institutie, care s-a limitat doar la a armoniza legislatia romaneasca cu cea europeana, fara a o mai pune si in practica. Pentru a „trata” haosul din sistem, Ministerul Agriculturii se gandeste sa reinfiinteze o directie specializata pentru industria alimentara, care sa faciliteze comunicarea intre producatori, consumatori si Autoritatea Veterinara.

Crescatorii de pasari neaga

„Habar nu avem daca folosim sau nu carne provenind de la animale ingrasate astfel. Si nu am cum sa opresc productia pentru verificari. Nici macar analizele de laborator nu sunt infailibile. UE interzice utilizarea antibioticelor ca aditivi, pentru ca germenii care ataca organismul uman devin rezistenti la tratamente”, spune Sorin Minea, presedintele asociatiei procesatorilor din industria carnii, ARC. Pe de alta parte, reprezentantii crescatorilor de pasari sustin ca furajele destinate puilor si gainilor nu contin antibiotice.

 „In general, crescatorii de pasari nu mai folosesc furaje cu aditivi pe baza de antibiotice. Mai de mult s-au folosit ca potentatori de crestere. Dar acum folosim aditivi pe baza de probiotice, prebiotice si simbiotice. Tot ceea ce cumparam noi in materie de furaje este in concordanta cu legislatia romaneasca”, spune Ilie Van, presedintele Uniunii Nationale a Crescatorilor de Pasari din Romania.