PERFECŢIONISMUL LASĂ SECHELE. Şapte greşeli pe care le fac şi cei mai buni părinţi faţă de copiii lor

PERFECŢIONISMUL LASĂ SECHELE. Şapte greşeli pe care le fac şi cei mai buni părinţi faţă de copiii lor

Chiar şi cei mai iubitori dintre părinţi din lume pot cădea în capcana perfecţionismului, o atitudine care le poate face rău celor mici, învăţându-i că greşelile sunt de neacceptat şi că trebuie să facă tot posibilul pentru a intra în graţiile părinţilor, învăţătorilor sau profesorilor.

Psihologul Diana Stănculeanu, de la organizaţia "Salvaţi coppiii", a întocmit o listă cu greşelile pe care părinţii le fac atunci când sunt perfecţionişti, explicând cum afectează ele comportamentul şi psihicul copiilor.

1. Copiii sunt criticaţi constant Uneori, după ce copiii sunt criticaţi sau judecaţi, ei se străduiesc şi mai mult să mulţumească, cu speranţa că vor ajunge să se comporte perfect.

2. Părinţii îi critică constant pe cei din jur Sunt familii în care adulţii se plâng frecvent de comportamentul unor colegi, vecini sau prieteni. "În încercarea de a nu fi ca acei oameni pe care părinţii lor îi critică, copiii vor încerca să stea departe de greşeală", spune psihologul Diana Stănculeanu.

3. Fac aproape totul în locul copilului Pentru că unii părinţi îşi doresc ca totul să fie făcut repede şi bine, nu au răbdarea necesară de a-i lăsa pe copiii să încerce comportamente noi pe cont propriu, şi astfel să înveţe. În acestea condiţii ajung să facă aproape totul în locul copiilor, care vor crede despre ei că nu sunt în stare să facă acele lucruri.

4. Fac comparaţii Atunci când părinţii spun "de ce nu te comporţi şi tu ca fratele tău/ sora ta?" cei mici ajung să creadă despre ei înşişi că nu sunt suficient de buni şi vor încerca să facă totul perfect.

5. Nu arată că îi apreciază "Atunci când adulţii nu dau feedback copiilor în legătură cu comportamentele lor, aceştia ajung să creadă că nu sunt suficient de importanţi şi vor dori să fie perfecţi doar pentru a atrage atenţia adulţilor", mai spune Diana Stănculeanu.

6. Nu sunt niciodată mulţumiţi "Foarte des, copiii învaţă perfecţionismul copiind comportamentul părinţilor", precizează specialistul. Sunt adulţi care spun foarte des "Da, dar ..."/ "E ok, dar ...." / "E bine, dar...."/ "9 este o notă bună, dar puteai să iei şi 10". Astfel copilul învaţă că "suficient de bun" este sinonim cu "perfect".

7. Se ceartă foarte des în faţa micuţilor "În familiile în care există tensiune şi conflict, copiii vor încerca adesea să se comporte perfect, crezând fie că ei sunt de vină pentru neînţelegerile dintre părinţi, fie că, dacă vor fi suficient de buni, părinţii vor fi mulţumiţi", mai spune Diana Stănculeanu.

SFATURI PRACTICE

Nu întrebaţi "Ai luat nota 10?", ci "Cum te-ai descurcat la test?" Psihologul face şi câteva recomandări părinţilor care îşi doresc ca cei mici să aibă o dezvoltare armonioasă şi sănătoasă. Este important să apreciaţi efortul copiilor după ce s-au implicat într-o activitate dificilă pentru ei, nu să evaluaţi rezultatul. "Întrebări precum «Ai luat 10?», «Ai câştigat concursul?», care sugerează că nota maximă şi locul I, sunt sigurele rezultate acceptate, ar trebui înlocuite cu întrebări precum: «Cum a fost concursul?», «Cum te-ai descurcat la test?», «Eşti mulţumit de rezultat?», «Este ceva ce ai fi putut face diferit?», astfel încât copilul să înveţe că este apreciat pentru efortul şi nivelul său de implicare", explică specialistul. Pentru ca cei mici să nu dezvolte o teamă exagerată de greşeli, trebuie să le arătaţi că nici dumneavoastră nu sunteţi perfecţi. "Povestiţi-le copiilor despre propriile experienţe de eşec şi greşeală precum şi despre felul în care v-aţi simţi atunci", sfătuieşte Diana Stănculeanu. Oferiţi copiilor un exemplu sănătos de a trata greşelile. Atunci când greşiţi, încercaţi să nu aveţi o reacţie agresivă de critică sau de reproş. "Procedând astfel, transmiteţi copilului mesajul că greşeala este ceva pentru care merită să fim pedepsiţi sau să ne pedepsim singuri – ori greşeala este ceva ce face parte din viaţă, care nu ocoleşte pe nimeni şi se poate oricând transforma într-un nou context de învăţare", conchide psihologul.

Ne puteți urmări și pe Google News