Zeci de mii de pelerini au venit de Rusalii pe platoul dintre vârfurile Şumuleul Mic şi Şumuleul Mare.
Zeci de mii de credincioşi romano-catolici au participat sâmbătă la pelerinajul de Rusalii de la Şumuleu Ciuc, considerat cel mai mare din Europa centrală şi de sud-est. Pelerinii, veniţi din toate colţurile lumii, s-au închinat întâi la statuia Fecioarei Maria din Biserica Franciscană de la Şumuleu, după care procesiunea a pornit către altarul de la capela „Salvador“, punctul terminus al pelerinajului.
O parte dintre pelerini au rămas şi ieri la Şumuleu pentru a participa la slujba din Duminica Rusaliilor. De veghe la capela Sfântului Anton
Mulţi pelerini au ajuns la Şumuleu, aşa cum cere tradiţia, cu o seară înainte de ziua pelerinajului. O parte dintre aceştia au făcut de veghe cu torţe la capela Sfântului Anton de pe Vârful Şumuleul Mic, alţii s-au adăpostit prin şurile localnicilor ori şi-au instalat corturile chiar pe platou.
Câţiva dintre pelerini, printre care şi un cercetaş de 16 ani din Odorheiul Secuiesc, Csutak Odon, au venit pe jos până la Şumuleu. „Am mers o zi întreagă pe jos şi nici nu am reuşit să dorm, a fost foarte frig“, mărturiseşte tânărul, care vine pentru a treia oară în pelerinaj, dar prima oară pe jos.
Marea majoritate a pelerinilor a început să vină la Şumuleu sâmbătă de pe la ora nouă dimineaţă, toate cărările muntelui fiind pline de oameni. Unii pelerini au venit tocmai din Noua Zeelandă şi Canada. Traseul Mântuitorului, refăcut de pelerini În jurul orei 11.00, din Biserica Franciscană a fost scos steagul sfânt al Şumuleului, „Labarumul“, purtătorul drapelului fiind cel mai merituos elev al Colegiului Romano- Catolic „Segito Maria“, din Miercurea-Ciuc. Acela a fost momentul când procesiunea, în frunte cu preoţii şi purtătorul Labarumului, a pornit către capela Salvador, situată pe platoul dintre vârfurile Şumuleul Mic şi Şumuleul Mare. Drumul de la Biserica Franciscană până sus pe platou, la capela „Salvador“, este denumit „Drumul Crucii“ sau „Dealul Golgotei“.
Traseul este marcat cu 14 cruci, care simbolizează tot atâtea locuri unde s-a oprit Mântuitorul, când a urcat Dealul Golgotei. Credincioşii s-au oprit la fiecare cruce în parte, unde au spus rugăciuni, au cântat psalmi sau au recitat pasaje din Rozariu.
Pelerinii au tot sosit până spre orele prânzului, când arhiepiscopul romano-catolic de Alba-Iulia, ÎPS Jakubinyi Gyorgy Miklos, a deschis liturghia de Rusalii şi a anunţat că la comemorarea de anul viitor l-a invitat pe Papa Benedict al XVI-lea. Drapel uriaş, arborat de unguri
Încă de dinaintea slujbei, zeci de preoţi i-au împărtăşit pe pelerinii de pe platou, în timp ce din staţia de amplificare de lângă capela „Salvador“, unde s-a oficiat slujba, se anunţau numărul şi zona din care soseau pelerini.
Printre primii sosiţi şi singurii aplaudaţi de public au fost cei 130 de membri ai „Gărzii Ungare“, o grupare de extremă dreapta, care au arborat un drapel uriaş roşu alb şi verde la liziera pădurii. „Gardiştii“ au patrulat în permanenţă prin mulţime, îmbrăcaţi în uniformele specifice şi chiar s-au pozat cu doritorii.
Un alt grup de cetăţeni unguri, 500 la număr, a venit la Miercurea- Ciuc cu un tren special, „Nostalgia“, tractat de o locomotivă de epocă, Nohab 017 (fabricată în Suedia şi achiziţionată de Ungaria în anii ’30), cu stema Ungariei Mari.
La orele amiezii, ploaia torenţială i-a împrăştiat pe pelerini, o parte dintre ei retrăgându-se către Miercurea-Ciuc.
ISTORIC
Pelerinaj cu o vechime de sute de an
iPelerinajul de la Şumuleu Ciuc este legat de comemorarea revoltei secuilor din zonă împotriva armatei principelui Transilvaniei, care a încercat să-i convertească la religia unitariană. În 1567, Ioan Sigismund a trimis o armată împotriva secuilor revoltaţi. Credincioş ii s-au adunat la Şumuleu, sub conducerea unui preot, Istvan din Joseni, şi au pornit spre Miercurea-Ciuc pentru a înfrunta armata principelui, pe care au reuşit să o ţină la distanţă. După această confruntare, secuii şi-au împodobit steagurile cu crengi de mesteacă n şi s-au întors la Şumuleu, unde s-au rugat Domnului şi Sfintei Fecioare.