Legea ANI, făcută praf de Senat, a fost trimisă la promulgare, deşi democrat-liberalii aveau elemente să o conteste la Curtea Constituţională. Decizia este acum la mâna preşedintelui.

Democrat-liberalii au descoperit în al 12-lea ceas că ar putea să repare o parte din distrugerile făcute de Senat în noua lege a Agenţiei Naţionale de In te gritate (ANI), însă au pasat decizia preşedintelui Traian Băsescu.

Deşi avea la îndemână sesizarea Curţii Constituţionale pentru nerespectarea procedurilor de adoptare a legilor, conducerea PDL a Camerei Deputaţilor a trimis actul normativ la promulgare, pasând preşedintelui decizia contestării.

Istoria se repetă

Mai exact, marţi, preşedintele PDL al Comisiei juridice a deputaţilor, Daniel Buda, a sesizat că legea nu poate fi trimisă la promulgare deoarece Senatul a eliminat anumite prevederi care erau de competenţa decizională a Camerei. Este vorba de înfiinţarea comisiilor de cercetare a averilor, unul dintre instrumentele cele mai importante ale ANI în domeniu.

Potrivit Constituţiei, într-o asemenea situaţie, legea ar fi trebuit să se întoarcă la Camera Deputaţilor, care să decidă definitiv în procedură de urgenţă.

De altfel, situaţia fusese anticipată încă de la finalul lunii aprilie, când deputaţii dăduseră votul pentru prima dată pe noua lege, înaintată de guvern după decizia de neconstituţionalite dată de Curtea Constituţională.

La acel moment, de la tribuna Camerei, deputatul UDMR Mate Andras atrăgea atenţia asupra posibilităţii ca legea să se întoarcă la Cameră dacă Senatul modifică prevederile care nu sunt de competenţa sa decizională. Deşi acest lucru s-a întâmplat - s-au eliminat tot comisiile de cercetare a averilor - nimeni nu s-a sesizat.

Legea a fost întoarsă însă în parlament de preşedinte, dar istoria s-a repetat la Senat, iar actul normativ care instituie statutul decorativ al ANI a fost depus la secretariatul general al Camerei pentru a fi trimis la promulgare.

Nerespectarea procedurii con stituţionale a fost semnalată de Buda preşedintei Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase.

Deşi aveau la îndemână şi ea, şi parlamentarii PDL posibilitatea sesizării Curţii privind soluţionarea procedurilor constituţionale de adoptare a legii înainte de trimiterea ei la promulgare, Anastase a ales să ceară părerea membrilor Biroului Permanent. Şedinţa însă a fost boicotată de reprezentanţii opoziţiei. Drept urmare, legea ANI a fost trimisă la promulgare.

În acest moment, preşedintele Traian Băsescu este singurul care mai poate, legal, printr-o constestaţie la Curtea Constituţională, să încerce corectarea legii ANI.

Integritate de toamnă

După ce "integritatea" demnitarilor a fost făcută praf de două ori în parlament, democrat-liberalii susţin că vor încerca din nou, la toamnă, să remedieze lucrurile. "Sperăm ca toate actele normative care vizează domeniul integrităţii să compună un singur act normativ care să dea mai multe puteri ANI", a spus ieri Anastase. Un alt lider PDL a fost însă mai sceptic: "Ca să faci ceva trebuie să şi vrei. Se putea şi acum, dar nu s-a vrut".

"Ca să faci ceva trebuie să şi vrei. Se putea face şi acum, dar nu s-a vrut.", LIDER PDL, după decizia de trimitere la promulgare a legii ANI

AGENŢIA DE INTEGRITATE, ÎN RAPORTUL IPP

Votul din Senat, expresia supremă a lipsei de transparenţă

"Expresia supremă a lipsei de transparenţă şi, în esenţă, de respect faţă de alegători a venit odată cu unul dintre ultimele voturi exprimate de plenul Senatului, în calitate de Cameră decizională - cel asupra Legii privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate. Acest vot a marcat în mod profund negativ întreaga sesiune legislativă, prin faptul că parlamentarii au anihilat practic orice efect al legii şi au făcut controlul averilor demnitarilor/funcţionarilor imposibil printr-un larg consens transpartinic."

Aceasta este concluzia trasă de Institutul pentru Politici Publice (IPP) în raportul de monitorizare a activităţii parlamentare, document lansat ieri. IPP remarcă, totodată, cum partidele, inclusiv PDL, au aruncat în derizoriu procesul legislativ anunţând că îşi vor publica declaraţiile de avere şi interese în forma iniţială, deşi parlamentarii acestor formaţiuni au votat pentru secretizarea lor.

"Într-un avânt de transparenţă, forurile de decizie ale partidelor - cum este cazul Consiliului Director al PDL - au anunţat că parlamentarii îşi vor publica declaraţiile de avere şi de interese în forma adoptată de Camera Deputaţilor, angajament care nu face altceva decât să ducă în derizoriu întregul proces legislativ, întrucât nu înţelegem de ce parlamentarii respectivei formaţiuni politice nu şi-au exprimat această opţiune prin vot, aşa cum era firesc", se arată în raport.

Dincolo de ANI, alte dovezi ale lipsei de transparenţă invocate de IPP sunt blocarea accesului la informaţiile privind cheltuielile parlamentarilor sau inaccesibilitatea publicului la activitatea din comisii.