Întrebare: Sunt cetăţean româno-canadian şi trăiesc de trei ani cu partenerul meu care este într-o situaţie specială. Acum vreo 15 ani prietenul meu a venit din România şi a cerut statut de refugiat pe motiv că este persecutat în România, făcând parte din grupul social "ţigan-ungur". A primit statutul de refugiat şi a aplicat pentru rezidenţă permanentă. Acum este rezident permanent. Din nefericire, acum câţiva ani a intrat într-un grup de prieteni cu orientări criminale şi a fost prins şi condamnat pentru fraudă şi furt. Şi-a ispăşit pedeapsa şi acum şi-a dat seama ce greşeală a făcut şi cum şi-a periclitat statutul în Canada. De curând, a fost chemat la GTEC, departamentul care se ocupă cu implementarea deportărilor, şi a fost anunţat că este inadmisibil în Canada pe motive criminale, şi departamentul a început procedura de deportare înapoi în România. Suntem amândoi şocaţi şi nu ştim ce să facem.

Răspuns din partea Mihaelei Boeriu, consultant de emigraţie: Din nefericire, departamentul de imigraţie are extrem de multe cazuri, prin care un rezident permanent (nu contează de ce naţionalitate este), a înfăptuit un act criminal, ceea ce îl face automat să devină inadmisibil pentru Canada. Am văzut cazuri similare pentru persoane care au emigrat în Canada când erau mici copii, au fost crescuţi şi educaţi în Canada, dar nu şi-au luat cetăţenia canadiană, considerând că nu este un lucru important.

În urma unor activităţi criminale, au fost deportaţi în ţara de provenienţă, deşi nu mai aveau pe nimeni acolo. Lumea este sub falsa impresie că odată acceptat ca rezident permanent, poţi face orice, fără consecinţe grave pentru statutul în această ţară. Mă refer la categoria de rezident permanent şi nu la cei care şi-au luat deja cetăţenia canadiană.

Ce este de făcut? În primul rând, consider că o astfel de situaţie are nevoie de sfatul unui specialist în emigraţie. Problema este mult prea complexă şi cu consecinţe posibil dezastruoase pentru aplicant, pentru a se aborda doar prin forţele proprii. Departamentul de imigraţie va aranja un interviu cu prietenul dvs. (care poate fi reprezentat de un consultant certificat sau avocat de imigraţie), prin care se va discuta inadmisibilitatea acestuia conform cu legislaţia de emigraţie.

În cazul în care Departamentul decide că persoana respectivă trebuie să fie deportată, mai sunt şi alte căi legale pe care trebuie să le exploraţi înainte de a abandona cazul. Aspectul umanitar trebuie luat în consideraţie în cazuri ca cel menţionat. Inainte de a fi deportată, persoana trebuie să primească aşa-numita formă PRRA (Pre-Removal Risk Assessment).   Prin această procedură, aplicantul are dreptul să explice, în scris, aducând documente doveditoare, prin care să demonstreze că viaţa lui ar fi în pericol dacă ar fi deportat în ţara de origine. Procentajul de reuşită (aprobări) în cazurile de PRRA este foarte mic, 3%-5%.

În cazul în care aplicaţia de PRRA a fost refuzată şi data de deportare a fost stabilită, aplicantul poate face o cerere pentru “amânarea deportării” (deferral request), pentru un motiv serios (copii în şcoală, condiţie medicală care nu poate fi tratată în ţara de origine, etc.). Trebuie să menţionez că orice refuz primit poate avea ca urmare o aplicaţie pentru «leave» la Curtea Federală a Canadei, aplicaţie care poate sau nu întârzia deportarea.

Pentru cei care aleg să “dispară în natură” şi să nu plece la data când au avut programată deportarea, Departamentul de imigraţie emite un mandat de arest. Viaţa unei astfel de persoane este foarte grea şi la cea mai mică infracţiune, cum ar fi o amendă pentru parcare ilegală sau o amendă pentru vitezã, aduce individul respectiv în atenţia departamentului de emigraţie, deoarece ofiţerul de poliţie respectiv va executa mandatul de arest pe loc. Departamentul de imigraţie nu poate deporta pe cineva care a primit un ordin de “stay/stop” de la un judecător.

În toate cazurile care implică criminalitate trebuie avut în vedere legislaţia referitoare la «pardons», deoarece pentru orice act criminal înfăptuit în Canada sau în afara Canadei, trebuie aplicat şi obţinut acest «pardon» de la forurile răspunzătoare, care este echivalentul cu «ştergerea» din cazierul judiciar a faptei respective–lucru care poate fi realizat numai după trecerea perioadei de prescriere a activităţii criminale respective.

Mihaela Boeriu este consultant de emigraţie, certificat de către Canadian Society of Immigration Consultants (CSIC) şi practică în domeniul emigraţiei în GTA din 1993.

Sursa: Observatorul