Evenimentul Zilei > Economie > PARADOX românesc: Suntem în TOPUL CREŞTERII economice din UE, dar şi în cel al SĂRĂCIEI
PARADOX românesc: Suntem în TOPUL CREŞTERII economice din UE, dar şi în cel al SĂRĂCIEI

PARADOX românesc: Suntem în TOPUL CREŞTERII economice din UE, dar şi în cel al SĂRĂCIEI

România se situează în topul creşterii economice printre statele Uniunii Europene, dar în acelaşi timp figurează şi în topul sărăciei, ceea ce arată că modelul de creştere nu este în beneficiul cetăţenilor, iar Comisia Europeană nu-l poate încuraja, a afirmat şeful pentru România, Angela Filote.

"România este în topul creşterii în Uniunea Europeană, dar în acelaşi timp se află şi în topul sărăciei. Asta îmi spune mie că actualul model de creştere nu lucrează în interesul cetăţeanului. Nu este un model pe care să-l încurajăm", a declarat astăzi Angela Filote, şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România, la conferinţa de prezentare a Raportului de ţară.

Potrivit acesteia, competitivitatea este bazată pe costuri mici, nu pe calitate, pe salarii mici, astfel că începe să se explice acest paradox.

Creşterea economică s-a resimţit în anumite ramuri ale economiei

Pe de altă parte, ministrul Finanţelor, Anca Paliu, a declarat că expansiunea economică s-a văzut în creşteri salariale de circa 10% sau chiar peste acest nivel, în anumite ramuri ale economiei. “Aceasta este o reflectare a creşterii economice în buzunarele românilor”, a spus Dragu.

Problema o reprezintă decalajul uriaş de dezvoltare între zonele din ţară, care se va rezolva prin măsuri pe termen lung. 

La rândul său, Angela Filote a a punctat că un element-cheie îl reprezintă relansarea investiţiilor, însă Comisia Europeană este îngrijorată de trendul care se prefigurează, întrucât disciplina economică s-a bazat pe tăierea cheltuielilor, lipsind investiţiile, decât pe creşterea veniturilor.

"Ne dorim să vedem o relansare puternică a investiţiilor în România. Sperăm, pe viitor, ca măsurile care au un impact fiscal important să nu mai fie luate în afara programării bugetare anuale, întrucât se pune presiune pe buget", a adăugat Filote.

Raportul de ţară întocmit de Comisia Europeană va fi urmat de un răspuns al Guvernului României, printr-un program naţional de reformă, un program de convergenţă, iar după analizarea documentelor CE va face recomandările de ţară.

Potrivit datelor comunicate ieri de Institutul Naţional de Statistică, România a avut anul trecut o creştere economică de 3,7%.