Pandemia ne-a obligat să petrecem mai mult timp în casă, ne-a forțat să schimbăm obiceiuri, să creăm noi ritualuri și să cultivăm micile – uneori devenite marile plăceri ale vieții. Unele dintre ele, pot să devină adevărate adicții și ajung să ne amenințe sănătatea.

Raportul Pandemia Invincibilă, recent lansat de Paneuropa Bulgaria, organizație independentă care promovează valorile europene, prezintă o viziune științifică asupra principalilor factori de risc pentru sănătate  - alimentația nesănătoasă, abuzul de alcool, fumatul și utilizarea excesivă a dispozitivelor digitale.

Experții care au realizat raportul fac apel către politicieni și profesioniștii din domeniul sănătății publice să includă strategii și metode de reducere a riscurilor în viitoarele politici naționale. Acestea pot să îmbunătățeacă sănătatea publică și să reducă povara economică asupra sistemului de sănătate, în condițiile în care costul economic al exceselor este unul semnificativ.

Conform raportului, principalele boli cronice care pun presiune financiară asupra sănătății sunt cele cardiovasculare, patologiile oncologice și cele metabolice.

• Obezitatea - este o povară uriașă pentru economiile naționale din cauza costurilor medicale mari asociate, deoarece crește costul furnizării serviciilor de sănătate cu aproape 40% și costul tratamentului cu peste 70%.
• Fumatul - Pentru a face față consecințelor fumatului, sistemele de sănătate din țările europene plătesc între 0,1% și 1,1% din PIB-ul lor, conform datelor Băncii Mondiale, și, uneori, pot ajunge până la 2,5% din PIB.
• Alcoolul - În medie, în țările OCDE, tratamentul bolilor cauzate de consumul de alcool crește cheltuielile medicale pe cap de locuitor cu o sumă echivalentă cu aproximativ 2,4% din totalul cheltuielilor anuale pentru sănătate.

Autorii raportului consideră că, pentru a genera o schimbare reală, este important să existe o comunicare clară despre modurile în care putem reduce riscurile.  Orice astfel de comunicare nu ar trebui să includă mesaje imperative -  „nu mâncărurilor și băuturilor cu zahăr”, „nu alcoolului”, „nu tutunului”, „nu ecranelor” .

Dacă mâncăm alimente nesănătoase ne facem rău atât nouă, cât și generațiilor viitoare

Când vorbim despre prevenirea obezității, trebuie să fim atenți la alimentele cu conținut ridicat de ingrediente nocive, cum sunt -  sarea, zahărul, grăsimile, aditivii artificiali și produsele procesate. Raportul recomandă reducerea riscurilor prin politici care să asigure disponibilitate largă și prețuri accesibile pentru alimente mai puțin dăunătoare; marketing diferențiat și reglementare a produselor alimentare în funcție de gradul de risc; stimulente pentru investiții în produse alimentare sănătoase; etichetarea produselor alimentare în conformitate cu valoarea lor nutritivă, conținutul de zaharuri, sare și alte ingrediente, precum și gradul de procesare.

Alcool și tutun: Prevenție, Renunțare, Educație

În privința fumatului, când vorbim despre riscuri, raportul indică doi factori care trebuie luați în considerare: compoziția produsului respectiv și metoda de extragere a nicotinei. Când nicotina este extrasă prin ardere, se formează fumul. Acesta conține peste 6000 de substanțe chimice, din care aproximativ 100 sunt legate de bolile asociate fumatului. La încălzirea tutunului și vaporizarea lichidelor de nicotină, formarea de substanțe nocive este semnificativ mai redusă, motiv pentru care aceste produse se află în zona de risc mai scăzut.

Abordările de reducere a riscurilor includ tratament medical, suport psihologic, terapii individuale și de grup; înlocuirea țigărilor cu produse care încălzesc tutunul în loc să-l ardă; reglementare bazată pe risc, comercializarea și etichetarea produselor și măsuri fiscale adecvate pentru diferitele tipuri de produse în funcție de nivelul de risc.

În cazul alcoolului, este esențial să cunoaștem conținutul de etanol, adică alcool etilic pur. Conținutul de etanol din cele trei cele mai populare băuturi  - bere, vin și alcool tare este similar, - într-o dimensiune standard de porție, dar concentrația diferă în funcție de țară. Abordările de reducere a riscurilor includ inițiative educaționale centrate pe efectele consumului de alcool; implicarea industriei alcoolului și a divertismentului în campanii de informare; promovarea alternativelor non-alcoolice; etichetarea clară a conținutului de etanol al băuturilor și încurajarea consumului moderat de alcool.

Digitalul, între beneficii și pericole

Internetul ne oferă numeroase beneficii – ne ajută să ne îmbunătățim educația, să păstrăm legătura cu cei dragi, să facem cumpărături, să desfășurăm activități bancare. Reversul medaliei este că timpul petrecut în fața ecranelor a înregistrat o creștere explozivă în ultimul deceniu. Astăzi 5,3 miliarde de oameni folosesc dispozitive digitale zilnic. Am ajuns să petrecem în medie 5 ore pe zi în fața ecranelor, iar în pandemie consumul de digital a crescut cu 70%. Utilizarea în exces duce la dependențe, boli oculare, sedentarism și alienare. Abordările de reducere a riscurilor includ screening regulat pentru miopie, obezitate, probleme ale coloanei vertebrale sau probleme mentale.