Pentru a se încadra în normele europene, primăriile pot căuta de acum spaţii pentru înfiinţarea de parcuri prin mica publicitate.

După ce multe spaţii verzi au fost betonate sau retrocedate, autorităţile locale trebuie să găsească soluţii pentru a se încadra în normele impuse de Uniunea Europeană. De acum, au la îndemână o soluţie: achiziţionarea de terenuri private bune de transformat în parcuri.

În plus, autorităţile vor trebui să măsoare fiecare spaţiu verde, fiecare copac existent şi să stabilească din ce specie face parte. Aşa cere, cel puţin, un ordin semnat de ministrul dezvoltării regionale şi turismului, Elena Udrea, privind aprobarea normelor tehnice pentru elaborarea Registrului local al spaţiilor verzi, publicat de curând în Monitorul Oficial.

Specialiştii spun că spaţiile verzi existente nu sunt adecvate, întrucât majoritatea au fost amenajate fără respectarea regulile peisagistice.

Terenuri alese după ureche

Potrivit specialiştilor din primării, în ordin nu se specifică exact ce înseamnă teren cu potenţial socio-cultural şi nici teren ecologic, aşa că nu se cunosc criteriile de selectare a terenurilor.

"Ce înseamnă «terenurile socio-culturale» menţionate? Dacă ar fi să luăm explicaţia cuvintelor, ar trebui să fie un loc unde oamenii pot socializa sau unde se vor putea organiza concerte. Nefiind o definiţie clară, se vor face interpretări", cred specialiştii din cadrul Primăriei Sectorului 1.

Nici reprezentanţii Biroului de presă al Ministerului Dezvoltării nu au dat "o traducere" a formulării "teren cu potenţial socio-cultural şi ecologic".

Se împuţinează verdeaţa

"Localităţile din România se confruntă cu o insuficienţă a suprafeţei spaţiilor verzi în termen cantitativi, situaţie rezultată prin descreşterea suprafeţei de spaţii verzi în urma retrocedărilor sau a schimbărilor de destinaţie, prin creşterea numărului de locuitori şi extinderea localităţilor fără ca procentul de spaţii verzi să crească", explică, în schimb, specialiştii Ministerului Dezvoltării, când vine vorba de motivaţia unui asemenea demers. Aceştia mai vorbesc despre insuficienţa zonelor verzi nepoluate.

În plus, peisagiştii spun că zonele verzi existente sunt amenajări care promovează un curent antipeisagist şi că ele nu pot fi catalogate drept zone verzi de calitate.

Peisagiştii voluntari, refuzaţi de primării

"Dacă luăm cazul Bucureştiului, în momentul actual nu putem să discutăm nici de o cantitate (normele impuse de UE de 24-28 de metri pătraţi pe cap de locuitor sunt departe de a fi atinse) şi nici de o calitate a spaţiilor verzi. Amenajările pot fi catalogate, cu mare greutate, doar ca mini-expoziţii florale sau de amplasare de esenţe vegetale din alte zone climatice, într-un amestec incoerent şi fără o raportare la spaţiul urban- cultural", este de părere profesorul doctor Cerasella Crăciun, coordonatorul Secţiei de Amenajare şi Planificare a Peisajului din cadrul Universităţii de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu" din Bucureşti.

De altfel, autorităţile locale nu sunt interesate să colaboreze cu specialiştii în domeniu când înfiinţează un spaţiu verde, nici dacă e vorba de "muncă patriotică".

"Deşi aveam studenţi, absolvenţi şi masteranzi care câş tigă concursuri în străinătate şi ne-am oferit de nenumărate ori ajutorul administraţiei pentru realizarea de proiecte în domeniul peisagistic, autorităţile au refuzat", explică profesoara.

CHELTUIELI

Milioane de euro pentru arbuşti

Primăriile cheltuiesc anual sume imense pentru înfrumuseţarea spaţiilor verzi cu flori, arbuşti şi plante exotice. Numai pentru sectorul 1, în perioada 2009-2010, amenajarea şi întreţinerea spaţiilor va costa 47 de milioane de euro.

Şi Primăria Sectorului 4, condusă de Cristian Popescu Piedone, vrea să investească 46 de milioane de euro în amenajarea zonelor verzi dintre blocuri, potrivit anunţului de licitaţie publicat pe site-ul e-licitatie.ro. Numai inventarierea verdeţii din Capitală costă în jur de 9,3 milioane de lei.