Clădirea veche de 60 de ani, destinată iniţial festivalurilor organizate de Partidul Comunist trece prin mari transformări. Directorul promite că va rezolva şi problema acusticii defectuoase a sălii.
Opera Naţională Bucureşti sărbătoreşte pe 9 ianuarie şaizeci de ani de la inaugurarea actualului sediu al instituţiei. Puţină lume ştie că, iniţial, sediul fusese destinat unui festival organizat de Partidul Comunist, iar acustica sălii nu se ridică la înălţimea primei scene lirice. Directorul Operei bucureştene, Răzvan Ioan Dincă, a dezvăluit că lucrările de reabilitare ce au demarat în luna septembrie a anului trecut vor transforma total Opera. EVZ: Se implinesc 60 de ani de la inaugurarea clădirii Operei Naţionale Bucureşti. O aniversare sarbatorita alaturi de publicul sau printr-un concert dedicat. Despre ce este vorba si ce-i urati dvs., in calitate de Director General, Operei? Răzvan Ioan Dincă: Sediul nu reprezinta doar un obiect neinsufletit - el reprezinta acel spatiu de echilibru care da substanta demersului artistic. Cu totii cunoastem faptul ca acest sediu nu a fost initial destinat Operei, ci ca a fost un spatiu de desfasurare a unui festival organizat de Partidul Comunist. Acum acest aspect este atenuat de timpul petrecut aici de marii artisti in ultimii 60 de ani, de efortul si stralucirea lor scenica, de incarcatura emotionala a muzicii, de valoarea interpretarilor. Cladirea a fost traumatizata in decursul anilor. I-au fost schimbate destinatiile initiale, arhitectura, inclusiv imediat dupa ce a fost terminata. Avem marea sansa ca in acest an, 2014, sa redam functionarii o cladire aproape de necesitatile obiective ale secolului nostru, pastrand insa parfumul monumentului istoric, al epocii in care a fost construita si care, vrem nu vrem, face parte din istoria noastra. Concertul aniversar din data de 9 ianuarie 2014 este o celebrare fireasca, un moment de aducere aminte, o reverenta in fata trecutului. Revenind la cladire, ceea ce imi doresc foarte mult este ca, in viitor, cei care vor veni in urma mea la conducerea Operei sa aprecieze si sa foloseasca spatiul remodelat spre atingerea unei inalte performante. Pot spune ca urez Operei sa beneficieze de cei mai buni ani ai sai de acum inainte. În ce stadiu vă aflaţi cu lucrările şi care va fi noua faţă a Operei? Va fi o clădire reprezentativă a Bucureştiului. Consolidarea este doar o mică parte a lucrărilor. Din fericire, clădirea a fost bine executată din acest punct de vedere. Există o problemă la îmbinarea între corpurile construite ulterior construcţiei iniţiale. În rest… este bine. Sper ca principala problemă a reabilitării, şi anume acustica sălii, să fie rezolvată aşa cum se cuvine. Opera are reputaţia unei acustici defectuoase. Cred că dacă vom renova totul perfect, dar dacă nu vom rezolva problema acusticii, nu am rezolvat nimic. În rest, principala modificare va fi legată de concepţia generală asupra spaţiului: în primul rând va conta publicul. Deci, faţada, sala, vor fi renovate încercând să redăm clădirii aspectul iniţial cu materiale din secolulul nostru, deci mai durabile şi poate sensibil mai fine. Apoi, artiştii: spaţiile de repetiţii, de regrupare, cabinele, sălile de studii, se vor configura conform unor standarde de calitate acceptabile şi urmărind premisa utilităţii şi a durabilităţii, evident ţinând cont de criteriul estetic. Ce noutăţi aduce renovarea? O inedită, sperăm noi, faţetă se va constitui în apariţia unei Săli Studio. Va mai apărea un spaţiu de repeţii pentru orchestră (acum ei repetă într-un subsol, în condiţii nedemne). Şi nu în ultimul rând, va fi modernizată scena. În conformitate cu cerinţele spectacolului modern. Cat estimati ca vor dura lucrările? Este afectata desfasurarea spectacolelor in vreun fel? Lucrarile se vor incheia la finalul lunii septembrie. Este estimarea mea neoficiala, deoarece singura institutie autorizata cu adevarat sa dea un raspuns in acest sens este Ministerul Culturii (prin intermediul structurii sale specifice - UMP). Si daca lucrurile vor sta astfel, nu va fi afectata stagiunea cu nimic.
Care sunt cele mai importante evenimente ale Operei in 2014 si ce ne puteţi spune despre producţiile ce vor putea fi urmărite în a doua parte a acestei stagiuni? Dacă anul 2013 a fost mai degrabă unul de pregătire, de creare şi testare a infrastructurii necesare desfăşurării unor premiere şi evenimente majore, anul 2014 se anunta unul in care promisiunile se materializează, iar Opera face paşi noi şi importanti in directia transformarii sale intr-un centru artistic aflat pe harta marilor institutii de gen ale lumii. Astfel, pentru a enumera doar o parte din evenimentele majore planificate pentru anul 2014, pot spune ca luna februarie va avea in prim-plan premiera operei „Rigoletto" de Giuseppe Verdi, în montarea marelui regizor de origine australiană Stephen Barlow, cu o scenografie semnată de Yannis Thavoris. A doua parte a stagiunii va fi de asemenea presarata de evenimente: premiera unei noi montari a operei „Tosca" de Giacomo Puccini, la care va participa, ca invitat special, Marcello Giordani, un concert extraordinar sustinut de acelasi solist, precum şi cea de-a doua ediţie a Concursului Internaţional de Canto "Le Grand Prix de l'Opera" (luna iunie). Nu va lipsi din program o noua editie a evenimentului "Promenada Operei”, in noul concept inaugurat deja in august 2013. Redeschiderea cladirii Operei dupa finalizarea lucrarilor va avea loc odata cu o noua montare a operei „La traviata”, in regia unuia dintre marii regizori ai lumii, in luna octombrie a acestui an. Iar anul va fi incheiat prin sarbatorirea trecerii dintre ani in mod inedit. In ceea ce priveste revenirile in repertoriu ale unor montari apreciate, mentionez ca spectacolul de dans „Femei" semnat de Gheorghe Iancu va putea fi urmarit de public pe scena institutiei inca de la finalul lunii ianuarie. Cred ca un corolar al acestei expuneri este faptul ca vreau ca acest an sa arate grija pentru detaliu si reconsiderarea Operei Nationale in context european. Totodata, sa se poata vorbi despre conditii decente de munca ale artistilor si despre provocare in domeniul artelor spectacolului. Invitarea unor solisti importanti din strainantate - prin asta intelegandu-se cei care au cariere internationale si care nu mai pot apartine unui singur loc, va constitui o premisa a succesului, demers inceput de altfeldin stagiunea trecuta.Faptul ca in acest an Baletul Operei Nationale se transforma in fond in Baletul National Roman şi ca va fi condus de Johan Kobborg, balerin şi coregraf de prim nivel mondial, fost prim-solist al Baletului Regal Danez şi al Baletului Regal Britanic, în prezent invitat in dubla sa calitate de cele mai mari companii de gen din lume, va insemna enorm.In ceea ce priveste domeniul operetei si al musicalului (vezi fuziunea dintre Opera Nationala si Teatrul de Opereta), pot de asemenea face cateva dezvaluiri despre premierele anului viitor:opereta „Tara surasului” si musicalul „Fantoma de la Opera”. 2013, un an greu De un an de zile ati preluat conducerea Operei Nationale Bucuresti. Care sunt cele mai importante realizari de pana acum?Vorbim pentru inceput, desigur, de ceea ce se vede in exterior, mai cu seama evenimentele ce au avut loc si personalitatile artistice care ne-au calcat pragul. Pentru a enumera doar o parte: Gala Verdi-Wagner cu invitati speciali, prezentarea in formula de concert a operei „Tannhauser” de Richard Wagner, o prima editie a unui Concurs International de Canto ce s-a bucurat de un juriu incontestabil la nivel mondial, o participare ce a intrecut orice asteptari, premii si oportunitati substantiale pentru concurenti si un spectacol de Gala pe masura, revenirea in repertoriu a spectacolului „Lacul lebedelor” de P. I. Ceaikovski, in montarea lui Gheorghe Iancu, un mare coregraf şi un extraordinar balerin român cu o carieră internaţională – concertul extraordinar de inchidere a stagiunii 2012-2013 „Opera Philharmonia”, una din cele mai apreciate editii ale evenimentului Promenada Operei, premiera operei „Otello” de Giuseppe Verdi in Festivalul International „George Enescu”, , precum şi, nu in ultimul rand, premiera baletului „La Sylphide”, cu participrea balerinilor Alina Cojocaru si Steven McRae.Cu toate acestea, reconfigurarea institutionala este probabil cea mai mare realizare. Schimbam incetul cu incetul modul de gandire al unor oameni ramasi in trecut fara sa ramana in istorie. Daca as avea extraordinarul potential al domnului Andrei Plesu si puterea lui de a lupta cu ajutorul cuvintelor as descrie si mai bine starea de spirit expusa. A fost un an greu in care contactul cu fascinatia muzicii rostite si cantate, a liricului din suflet si din creier, a insemnat o grea incercare. Ce continua si acum. Salarizarea, cea mai mare problemă "Am reuşit din fericire în 2013 să obţinem un număr îndestulător de posturi pentru Balet, Cor şi Orchestră, atunci când toate instituţiile subordonate renunţau la ele. Din păcate nu problema numărului de oameni este una reală. Căci forma angajării este variabilă - poţi cu uşurinţă angaja o Persoană Fizică Autorizată sau o firmă pentru a presta anumite servicii. Problema principală pe care nici eu, nici un alt director de instituţie nu o poate rezolva deocamdată este salarizarea personalului. Artistic şi tehnic în special, dar şi administrativ. Nu e normal ca un balerin cu o carieră de maximum 20 de ani să aibă un salariu de 1.000 lei pe lună. Şi legea pensiilor să îl oblige să iasă la pensie pe la 50-55 de ani. Cred că ar fi o frumoasă dovadă de viziune guvernamentală dacă s-ar decide scoaterea artiştilor de sub "imperiul" salarizării unice şi crearea unei grile de salarizare speciale", a spus Răzvan Ioan Dincă.
Recomandările noastre
