Evenimentul Zilei > Actualitate > Onţanu pune un mall ilegal peste Obor
Onţanu pune un mall ilegal peste Obor

Onţanu pune un mall ilegal peste Obor

Edilul sectorului 2 este acuzat că încalcă legile pentru un investitor.

Piaţa Obor a rămas azi o imensă groapă, în aşteptarea modernizării promise de edilul sectorului 2, Neculai Onţanu. Demolată cu scandal în 2007, piaţa şi-a pierdut vadul tradiţional şi nu se ştie când şi ce va redeveni ea când vor fi gata lucrările.

Distrugerea pieţei a fost aprobată iniţial de Consiliul General al Municipiu lui Bucureşti (CGMB), în 2005, la cererea Primăriei Sectorului 2, care, ulterior, a făcut un parteneriat public-privat cu un consorţiu de firme controlate de omul de afaceri Gabriel „Puiu” Popoviciu. În ciuda protestelor, parteneriatul a mers înainte, firma constructoare primind în folosinţă, gratuit, o halcă imensă din domeniul public pentru înălţarea unei construcţii cu mai multe subsoluri de parcare şi patru etaje, cu funcţiuni comerciale multiple. Deşi n-a prezentat niciodată proiectul, Onţanu a negat mereu că la Obor va fi un mall.
 
În timp ce partenerii primăriei demolau vechea piaţă, Prefectura Capitalei, condusă de Cristian Deaconescu, trecea de partea negustorilor şi ataca în instanţă planul urbanistic aprobat. După doi ani, planul a fost anulat de instanţă, fiind considerat ilegal. Dar piaţa a rămas demolată. Ca să-şi onoreze angajamentele faţă de Popoviciu, cu care a încheiat un contract înrobitor, Onţanu a trecut joia trecută, prin Consiliul Local Sector 2, un alt plan de urbanism, cu acelaşi obiect: construirea unui mall în locul Oborului. Fostul arhitect-şef al Capitalei, Adrian Bold, consideră ilegal planul lui Onţanu, dar spune că nu-l mai miră nimic, „deoarece prima ilegalitate prin care a fost distrusă zona a fost chiar construcţia fără autorizaţie a Primăriei Sectorului 2”.

Patru ani de controverse

Scandalul de la Obor a început în septembrie 2005, când consilierii municipali au aprobat, printr-un singur vot, 72 de planuri urbanistice zonale (PUZ), printre care şi PUZ Piaţa Obor. În 2007, piaţa a fost mutată, după adevărate lupte de stradă cu comercianţii, pentru a lăsa loc unui hău care se cască în spatele Halei Obor.
 
Proiectul a fost contestat la acea dată inclusiv din perspectivă urbanistică. „Nu respecta sub niciun aspect vecinătatea şi specificul zonei”, a spus Mircea Ochinciuc, preşedintele filialei Bucu reşti a Ordinului Arhitecţilor, precizând că schiţa proiectului prevedea un mall lipsit de orice calitate, în condiţiile în care Oborul, potrivit Convenţiei UNESCO, e zonă de patrimoniu intangibil. Lucrările au fost oprite, acum doi ani, din cauza proceselor intentate Primăriei Sectorului 2 de Asociaţia Frontului Negustoresc Obor şi firma Ci-co (care a anulat în instanţă PUZ Piaţa Obor, blocând investiţia). „E un demers ilegal cap-coadă. S-au făcut presiuni uriaşe să se realizeze acest proiect, iar nouă nu ni s-a spus niciodată cum va arăta exact”, spune Mircea Gheorghiu, preşedintele Frontului.

Proiectul a fost resuscitat

Pentru a continua lucrările, consilierii sectorului 2 au aprobat săptămâna trecută Planul Urbanistic de Detaliu (PUD) str. Ziduri Moşi, nr. 4, care prevede, cu mici diferenţe, acelaşi proiect. Astfel, în Obor vor răsări un centru comercial de patru etaje şi o piaţă la standarde europene. PUD-ul aprobat este însă ilegal. În primul rând, documentul încalcă Legea nr. 350/2001, potrivit căreia, ţinând de zona protejată, reglementarea tre buie făcută prin PUZ, care se aprobă nu mai în CGMB. În plus, terenul are peste 39.000 mp şi, potrivit Regulamentului Local de Urbanism, „pentru parcelele cu suprafaţa de peste 3.000 mp se vor elabora şi aproba documentaţii PUZ”. Pe de altă parte, PUD-ul votat invocă un aviz de la Direcţia pentru Cultură a Municipiului Bucureşti, dar care a fost dat în baza PUZ-ului din 2005, anulat în 2008, deci a unui document inexistent acum.

Act uşor de atacat

 În scandalul „Obor”, o problemă majoră, ridicată de fostul prefect al Capitalei, Cătălin Deaconescu, a fost uşurinţa cu care contractul poate fi atacat în favoarea investitorului. În acest sens, una dintre clauze prevedea ca acesta să fie despăgubit în cazul în care proiectul nu va fi finalizat. Potrivit lui Onţanu, suspendarea pro iectului a fost cauzată de numeroasele demersuri făcute de Frontul Negustoresc la Prefectură şi de „inducerea în eroa re a fostului prefect cu privire la aşa-zisa ipotecare a terenului – domeniu public”. Ipoteca terenului este confirmată însă în solicitarea, către instanţă, a prefectului Ion Ţincu, care a cerut anularea demersului iniţiat de Deaconescu, pe motiv că din actul administrativ a fost eliminat obiectul plângerii, adică „dispoziţiile cu privire la transmiterea în folosinţă gratuită a terenului şi a fost instituită interdicţia de grevare a terenului care constituie domeniu public al municipalităţii cu ipoteci”.
 
Suspiciuni „nejustificate”

Proiectul Obor se va realiza în două etape, potrivit informaţiilor oferite de Primăria Sectorului 2. În prima va fi construită „Noua Piaţă Obor”, pe 12.670 mp. În ceea ce priveşte complexul comercial, acesta va fi realizat „pe o suprafaţă de teren care va fi determinată în mod concret prin documentaţii de urbanism specifice, în contextul noilor regle mentări legale”. Reprezentanţii lui Onţanu susţin că pentru realizarea proiectului va fi depusă toată documentaţia legală. Nu se ştie însă când. „Termenul poate fi influenţat de perioadele de timp în care se vor emite avizele şi acordurile necesare, întrucât datorită unor numeroase memorii cu caracter calomniator la adresa autorităţilor locale şi împotriva realizării proiectului în mod nejustificat sunt întâmpinate dificultăţi”, spun cei din primărie. Potrivit unui articol publicat în „România liberă”, care-l citează pe Onţanu, noua piaţă va fi gata în noiembrie 2009. 

"E un demers ilegal cap-coadă. S-au făcut presiuni uriaşe să se realizeze acest proiect, iar nouă nu ni s-a spus niciodată cum o să arate şi ce se va construi exact."
Mircea Gheorghiu preşedintele Frontului Negustoresc Piaţa Obor

 

CONTRACT CONTESTAT
 
Bun public, cadou pentru „Puiu” Popoviciu

„Toată această construcţie economică şi urbanistică a plecat greşit, încălcând Constituţia şi spaţiul public. Au fost mai multe lucruri, de la faptul că primarul Onţanu a semnat în numele consiliului local mai multe documente, deşi e vorba de două instituţii diferite, până la conflictul de interese în care era implicat un domn consilier, ce ocupa funcţia de director al Administraţiei Pieţelor Sector 2.

În această calitate, Daniel Ioan Popescu a organizat licitaţia, a negociat contractul, pentru ca ulterior să-l voteze în consiliu”, a explicat fostul prefect, Cătălin Deaconescu. Acesta este de părere că recenta demitere a arhitectului-şef a sectorului 2 din acea perioadă, Adriana Bagdasar, nu e întâmplătoare. Un subiect de controversă a fost la acea vreme şi dispoziţia de dezmembrare a terenului. Astfel, în Protocolul de predare-primire a terenului încheiat în 2007, se precizează că „părţile vor depune toate eforturile pentru efectuarea dezmembrării şi obţinerea numărului cadastral”.

Astfel, potrivit lui Deaconescu, se încalcă Legea nr. 213/98 şi art. 135 din Constituţie, care spun că domeniul public e indivizibil. Proiectul prevedea ca terenul, domeniu public al Municipiului Bucureşti, să fie dat în folosinţă gratuită consorţiului de firme reunite sub numele SC Piaţa Obor Market & Complex Comercial şi conduse de „Puiu” Popoviciu. Practic, prin contractul de parteneriat public-privat, semnat între Consiliul Local Sector 2 şi investitor, autoritatea locală pune la dispoziţie gratuit un bun care nu îi aparţine. 

ISTORIE PIERDUTĂ

Tradiţia de secole a lăsat loc degradării

Oborul a fost, timp de decenii, un loc cu valoare istorică şi simbolică pentru Bucureşti, o piaţă liberă cu produse agricole şi manufacturiere, târguri de vite şi de cereale, un loc al tradiţiilor şi al serbărilor. Se întindea pe o suprafaţă de 12 hectare, din care azi au mai rămas patru. În secolele XVII-XVIII, aici se desfăşurau execuţiile condamnaţilor la moarte. Terenul a făcut parte din moşia domnească deţinută de Matei Basarab, Şerban Cantacuzino şi Grigore Ghica.

Cea mai mare piaţă din sud-estul Europei, Oborul a devenit domeniu public în 1890, când municipalitatea a plătit ultima rată, din totalul sumei de 510.000 de lei, către posesorul de atunci, Scarlat Ghica. Dar poate adevărata „celebritate” a Oborului vine de la Sărbătoarea Moşilor, prilej de veselie şi petrecere, deşi era o tradiţie de comemorare a morţilor. „Piaţa e unul dintre primele locuri în care mergi atunci când vizitezi un oraş. Acolo observi spe cificul locului, igiena şi gusturile oa menilor. Existau aici enclave de meseriaşi care făceau pitorescul oraşului, găseai orice, chi micale, frânghii, pingele, colivă.

Ca urmare a distrugerii pieţei şi a specificului său, zone întregi de unde micii producători îşi aduceau marfa (Berceni, Adunaţii Copăceni, Olteniţa) au decăzut”, crede Dan Ghelase, preşedintele fundaţiei Artrad. El susţine că, dacă şi-ar păstra componenta tradiţională, cu unele îmbunătăţiri, Oborul ar putea fi un loc unic în ţară. Piaţa din sectorul 2 găzduieşte şi Hala Obor, mo nument istoric protejat, construit începând cu 1936, după proiectul arhitectului Horia Creangă, nepotul scriitorului humuleştean.

Publicat in categoriile: Actualitate
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: