Amenzi pentru cei care refuză să răspundă la recensământ VEZI cât riști să plătești

Persoanele care vor refuza să răspundă la chestionarul recenzorilor care vor veni la domiciliu în cadrul recensământului populaţiei şi al locuinţelor riscă o amendă cuprinsă între 200 şi 1.000 de lei, după cum prevede Hotărârea de Guvern privind organizarea şi desfăşurarea recensământului.

O sancţiune contravenţională similară o vor suporta şi persoanele care vor împiedica personalul implicat în recensământ să culeagă datele de pe teren.

Vor suporta amenzi şi cei care mint. Persoanele care furnizează date eronate sau incomplete vor fi amendate cu o sumă cuprinsă între 200 lei şi 1.000 de lei. Amenzi și pentru recenzorii care nu păstrează confidențialitatea datelor culese

Amenzi mult mai usturătoare vor avea de plătit persoanele care colectează datele de la cetăţeni şi care nu vor păstra confidenţialitatea acestora. În acest caz, sancţiunile pornesc de la 500 lei şi pot ajunge până la 1.500 lei.

Mesaj bizar, care a stârnit panică în București. Avertisment legat de o posibilă tragedie

Elena Udrea acuză abuzuri în justiție: „Sunt deținută politic!”

Recensământul populaţiei şi al locuinţelor va avea loc în această toamnă, în perioada 20-31 octombrie, după ce recensământul precedent a avut loc în anul 2002. Având în vedere schimbările care au avut loc timp de opt ani, este posibil să vedem schimbări șocante în structura și numărul populației din România.

De ce să răspunzi la întrebări

Preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), Vergil Voineagu, a declarat astăzi, la o conferinţă de presă, că toate informaţiile care vor fi declarate de cetăţeni recenzorilor sunt strict confidenţiale, nu ajung nici la Fisc, nici la vreo autoritate din Justiţie, cu atât mai mult că ele nu constituie probă în instanţă.

În plus, autorităţile publice au nevoie de date privind veniturile populaţiei, condiţiile de trai, structura socială pentru a elabora diferite politici publice, a mai spus şeful INS.

În ceea ce priveşte românii plecaţi în stăinătate, recenzorii vor colecta date despre aceştia de la rude, vecini sau de la autorităţile locale. Dacă o persoană este plecată din România de mai mult de un an, ea nu va mai fi luată în calculul populaţiei care locuieşte în România.