„Non, merci!” Regatul Maroc refuză ajutorul din Franța. O „diplomație a seismului”, o reflectare a tensiunilor Rabatului cu Parisul.

Rabatul nu a acceptat ajutorul francez, preferându-l pe cel oferit de anumite monarhii și chiar pe cel al Algeriei, cu care relațiile erau întrerupte, scrie Liberation.

Au deconectat întregul dispozitiv mobilizat în 24 de ore și pregătit să meargă la locul cutremurului din Maroc. „Am fost anunțați duminică dimineață cu privire la refuzul oficial al Rabatului privind orice intervenție a unei organizații franceze”, ne spune Eric Zipper, președintele World Rescue Corps.

World Rescue Corps, refuzat de Maroc

ONG-ul alsacian, alertat de unitatea sa de monitorizare operațională în prima secundă a cutremurului de vineri seară, s-a prezentat direct a doua zi dimineață la ambasada Marocului la Paris, așa cum obișnuiește să facă.

Echipele sale de salvatori voluntari, medici, asistente, cu câini de salvare și cu toate echipamentele necesare, erau pe picior de plecare. Au fost nevoiți să-și schimbe rezervările de avion în așteptarea răspunsului oficialilor marocani, care a fost sec: negativ.

„A trebuit să renunțăm la plecare, cu durere în suflet. Pentru că în mai ales în primele două-trei zile avem șanse să găsim supraviețuitori”, comentează președintele ONG-ului cu experiență îndelungată în domeniul dezastrelor naturale.

„Dar pot să înțeleg Marocul, un stat suveran care și-a putut mobiliza foarte repede resursele cu ajutorul armatei și al securității civile”, adaugă cel care a intervenit în diferite țări asiatice la tsunami-ul din 2004, apoi la cutremurul din Turcia din februarie 2014, inclusiv la seismul mortal din Haiti din 2010, care a provocat aproape 250.000 de morți.

„Diplomația cutremurului”

După momentele de incertitudine și uimire, lipsa de răspuns a Marocului la ofertele de ajutor ale Franței degenerează în controverse. La doar câteva ore după cutremur, Emmanuel Macron s-a grăbit să-și ofere sprijinul. „Franța este pregătită să ajute”, a declarat el, înainte de a-și reitera oferta duminică, în timpul unei conferințe de presă după summitul G20 de la New Delhi.

„În secunda în care se solicită acest ajutor, acesta va fi desfășurat și suntem pregătiți”. Sprijin pe care Rabatul, la trei zile după cutremur, încă nu l-a acceptat. Și care, în ciuda dezmințirilor oficiale, pare să ilustreze tensiunile tot mai mari dintre Franța și fostul său protectorat.

Quai d'Orsay, de la Ministerul francez de Externe, a încercat inițial să nege orice dispută, dar dezbaterea din ce în ce mai mare din spațiul public a făcut ca, luni dimineață, ministrul francez de externe Catherine Colonna să clarifice poziția Parisului în această problemă:

„Este o dispută total deplasată. Marocul nu a refuzat niciun ajutor. Este un stat suveran și este singurul în măsură să determine care sunt nevoile sale”.

Patru țări, autorizate să ajute după cutremurul din Maroc

Anunțul făcut duminică de Maroc cu privire la primele patru țări prietene autorizate să acorde ajutor a confirmat însă orientarea politică a opțiunilor Rabatului, ofensându-i pe cei refuzați. Nedorind să se îndrepte către Franța sau Statele Unite, regatul marocan a preferat să se complacă în ceea ce presa internațională descrie drept „diplomație de cutremur”.

Cele patru monarhii la care a făcut apel regatul – două europene, Spania și Regatul Unit și două arabe, Qatar și Emiratele Arabe Unite – prezintă fiecare un avantaj diplomatic sau economic particular.

„Nu este o surpriză faptul că Marocul nominalizează pe primul loc Spania, care a trecut la o poziție pro-marocană asertivă și este un partener real al Rabatului în probleme regionale, de migrație și de securitate”, a declarat Luis Martinez, director de cercetare la Centrul Internațional de Cercetare Sciences Po și un specialist în Maghreb și Orientul Mijlociu.

Animozitate față de Europa

„În ceea ce privește Marea Britanie, care a părăsit Uniunea Europeană, Marocul a ales-o pentru a-și arăta animozitatea globală față de Europa”.

Aliați tradiționali ai Marocului, petromonarhiile din Golf au o capacitate de ajutor financiar fără îndoială de neegalat, chiar dacă resursele lor umane și experiența pe care o pot mobiliza pentru ajutor de urgență nu sunt foarte convingătoare.

Așa cum au făcut-o în timpul cutremurului din februarie din Turcia și Siria, Emiratele Arabe Unite și Qatar, dar și Arabia Saudită, au anunțat înființarea de poduri aeriene pentru a transporta ajutoare și echipamente în Maroc. La rândul lor, Spania și Regatul Unit au trimis fiecare câteva zeci de salvatori și, respectiv, opt, respectiv patru câini de salvare, în așteptarea evaluării nevoilor.

Ajutorul algerian a fost primit favorabil

Deși un dezastru umanitar provoacă adesea depășirea considerentelor diplomatice și scăderea tensiunilor dintre țări, Marocul a vrut să-și afirme preferințele și resentimentele. El a salutat totuși oferta de ajutor a Algeriei, a declarat ministrul marocan al justiției, Abdellatif Ouahbi, luni seara pe canalul de știri Al-Arabiya.

Un răspuns tardiv, dar surprinzător de pozitiv la deschiderile din Algeria care, în ciuda rupturii totale a relațiilor diplomatice dintre cele două țări în august 2021, a anunțat deschiderea spațiului său aerian pentru zborurile care aduceau ajutor vecinului său și chiar a propus trimiterea de salvatori la fața locului.

Ne amintim că cutremurul din Turcia a fost prilejul unei remarcabile apropieri de Grecia, al cărei președinte a fost singurul lider european care a mers acolo.

La fel, Siria, afectată și ea de cutremur, a beneficiat foarte mult de mobilizarea ajutorului umanitar din țările din Golf favorabile reabilitării regimului lui Bashar al-Assad. „Diplomația de cutremur” poate lua forme foarte diverse.

Disputele Franța - Maroc

A devenit ajutorul francez pentru supraviețuitorii seismului, care a costat deja viețile a peste 2.500 de oameni conform unei evaluări încă provizorii, o victimă colaterală a disputelor dintre Rabat și Paris?

După ani de idilă, „parteneriatul de excepție” mult lăudat de Franța pare să fie prins într-o furtună violentă. O dispută majoră a otrăvit relațiile dintre cele două capitale în ultimii ani: Sahara de Vest. Spre deosebire de alte state, Franța nu a recunoscut niciodată legitimitatea Marocului asupra acestui teritoriu disputat de regatul marocan și de Frontul Polisario – susținut de Alger –, considerat „teritoriu neautonom” de către Națiunile Unite.

În decembrie 2020, fostul președinte american Donald Trump a produs o surpriză, anunțând această recunoaștere de către Washington, în schimbul angajamentului Rabatului de a-și normaliza relațiile cu Israelul. De atunci, multe țări i-au urmat exemplul. Ca și Spania care, în martie 2022, și-a părăsit neutralitatea în această problemă în fața șantajului Marocului pe problema migrației.

„Sahara de Vest a devenit un element central al diplomației marocane”, subliniază politologul Hasni Abidi. Marocul se aștepta ca Franța să fie mai înțelegătoare în această problemă, ceea ce este foarte dificil, având în vedere dorința lui Emmanuel Macron de a reconstrui o relație pașnică cu Algeria.

Sentimente anti-franceze

Dorința șefului statului francez de a construi un parteneriat strategic cu fosta sa colonie a fost ilustrată în timpul vizitei sale oficiale la Alger, în august 2022. Locatarul de la Elysée, însoțit de o delegație de 90 de persoane, a anunțat apoi, alături de omologul său algerian, Abdelmadjid Tebboune, dorința de a consolida cooperarea bilaterală dintre cele două țări.

„Această abordare pro-algeriană este foarte neplăcută pentru marocani. Rezultatele sunt însă aproape nule pentru Franța, pentru că nici algerienii nu-și doresc parteneriatul, preferând să apeleze la alte țări, precum China, Rusia, Brazilia și Africa de Sud”, analizează specialistul în Magreb, Luis Martinez.

La această animozitate s-au adăugat și alte zone de dispută. Începând cu decizia, din toamna lui 2021, de a reduce la jumătate acordarea vizelor franceze acordate marocanilor – măsură care s-a încheiat în decembrie 2022. Sau chiar presupusa interceptare a telefonului mobil al lui Emmanuel Macron și al altor personalități franceze de către serviciile marocane, prin intermediul software-ului de spionaj Pegasus.

Când va ajunge Macron în Maroc

În pregătire de aproape un an, vizita șefului statului francez la Rabat este încă on hold.

„Aceste amânări repetate au ajuns să convingă autoritățile marocane că va fi dificil să repare această relație atâta timp cât Emmanuel Macron este președinte”, estimează Hasni Abidi.

Dincolo de relațiile personale și politice de la vârf, resentimentele față de Franța au fost exprimate și de marocanii de rând, în special pe rețelele de socializare.

„Sper că Marocul nu va cere ajutor Franței, pentru că această țară se simte superioară”, a scris un internaut marocan pe Twitter. „Păstrează-ți ajutorul pentru Mayotte, Marocul nu are nevoie de mizerabilismul tău”, critică un altul.

Și chiar dacă astfel de reacții pot fi uneori atribuite cercurilor apropiate palatului regal, ele fac parte dintr-o creștere a sentimentului anti-francez în Maghreb. Pe lângă reacțiile mai violente și mai devastatoare care, recent, se exprimă din ce în ce mai mult în țările din Africa francofonă, acestea sunt tot atâtea palme pentru diplomația franceză în fostele ei colonii africane și arabe.

(Traducerea: Ruxandra Lambru, RADOR)