Românii aruncă banii pe tot ce li se oferă, cu riscul ipotecii. Ei nu mai simt bucuria Sărbătorilor şi se îndepărtează de tradiţie.

Sărbătorile de Iarnă au devenit pentru români un prilej de îmbulzeală după cumpărături, o goană continuă şi furibundă pentru a achiziţiona cât mai multe cadouri, urmate de o tristeţe inexplicabilă, resimţită lângă bradul plin de Crăciun. Suntem ca nişte adolescenţi care parcă tocmai au scăpat de sub tutela unor părinţi mult prea aspri, după cum spun specialiştii din publicitate.

Dar, dacă nu suntem atenţi, avertizează psihologii, putem ajunge precum acei copii care primesc toate darurile pe care i le-au cerut lui Moş Crăciun, dar nu au cui să i le arate din cauză că mama şi tata sunt la muncă în Italia. „Dacă, în calitate de adulţi, simţim o asemenea tristeţe înseamnă că ne-am creat o Italie sau o Spanie, în care am cedat în faţa tentaţiilor materiale şi ne-am trădat propriile idealuri“, spune psihologul Daniel Bichiş. De la Sfântul Valentin la iepuraşul de Paşte

Ne înscriem în tendinţele statelor dezvoltate şi, după cum analizează specialiştii, mai avem cel puţin 5 sau chiar 10 ani să tot cumpărăm fără să ne gândim la campanii anticonsumerism. Din această cauză, campaniile de marketing îşi ating scopul destul de repede şi se extind pe tot parcursul anului.

Trecem galopant de la Sărbătorile de Iarnă la luna dragostei - februarie - unde l-am împrumutat pe Sfântul Valentin şi am scos de la naftalină Dragobetele pentru a avea încă un motiv să chefuim. Urmează luna femeilor, pentru că 1 şi 8 Martie sunt exploatate la maximum, până când ne trezim că vine iepuraşul cu reduceri de Paşte. Vine apoi în viteză 1 Mai muncitoresc şi, nici nu ne desfacem bine bagajele, că suntem prinşi în mirajul vacanţei de vară, al concediului. Începutul şcolii, culegerea recoltei, facerea vinului se termină tocmai când ne acaparează Moş Crăciun.

„Fiind create de oameni, sărbătorile au fost dispuse temporal de-a lungul unui an astfel încât să nu existe intervale prelungite fără a petrece. Cea mai exploatată sărbă toare este Crăciunul, urmat de Paşte. Sărbătorile care «scapă» încă de cosmetizarea de marketing sunt cele din vechime, cu latură puternic tradiţională, cum ar fi Dragobetele sau Sfântul Andrei“, spune Alice Tătaru, planner la Graffiti BBDO. Nebunia cadourilor

Pe de altă parte, Crăciunul a permis să-i fie inventate tot felul de simboluri, spune etnologul Şerban Anghelescu, de la Muzeul Ţăranului Român. „Paştele nu are nici pe departe extensia pe care o are Crăciunul, şi asta din cauză că nu se lasă comercializat atât de bine. De Crăciun poţi să inventezi permanent semne. Cel mai pregnant ţine de lumină - luminezi ferestrele, copacii, vitrinele, felinarele“, apreciază etnologul.

Deşi Crăciunul nu vine mai devreme în niciun an, spiritul sărbătorii este indus din timp. „Pretextul sărbătorii funcţionează foarte bine, ajungând până la stadiul de a-i şterge semnificaţia religioasă şi a i se atribui una profană - sărbătoarea în care în mod oficial toată lumea îşi face cadouri“, apreciază Alice Tătaru. „Nu păstrăm măsura“

Românii sunt prinşi repede de vraja campaniilor de marketing din cauză că acestea „se adresează copilului răsfăţat, ce doreşte să aibă acum jucăria cea frumoasă, fără să mai aştepte să i-o aducă Moşul“. „Copilul din noi ne trage de mânecă şi ne spune: «Eu am fost cuminte, mi-am făcut toate temele la serviciu, ba chiar am şi avut grijă de casă şi am dus la timp gunoiul. Mie ce-mi aduce Moşul?». Iar la un moment dat, emoţionalul prevalează asupra raţionalului, iar compensarea devine supra-compensare, pentru că ne este greu să mai păstrăm măsura“, spune psihologul Daniel Bichiş, training partener Competent Consulting.

Şi acesta este doar începutul pentru România. „Se poate spune că sărbătorile compensatorii sunt cu atât mai intense cu cât dezechilibrul dintre muncă şi viaţa personală este mai accentuat“, crede Daniel Bichiş. „Cu 15-16 ani în urmă, românii asociau ideea de Sărbători de Iarnă mai degrabă cu Hruşcă decât cu Moş Crăciun. Numai că vocea şi chitara acestuia au ajuns să fie excesiv de prezente în spaţiul public, până când şi-au pierdut puterea de evocare şi au devenit o altă formă de consumism“, concluzionează psihologul. ISTORIA SE REPETĂ Saturnaliile, bucuria romanilor Goana după un număr cât mai mare de cadouri nu este altceva decât o continuare a tradiţiei romane a Saturnaliilor, după cum spune Daniel Bichiş. Şi atunci se dădeau cadouri, cumpărate de la o piaţă specială. Şi ei se simţeau obligaţi să mănânce şi să bea cât mai mult, să râdă cât mai zgomotos şi să fie excesiv de veseli. Şi atunci vizitele la prieteni sau la rude erau obligatorii şi dădeau prilejul la excese alimentare, bahice şi sexuale. „Este vorba despre o metodă de gestionare a stresului pe care nu a inventat-o societatea contemporană, ci lumea antică. Exact în aceeaşi perioadă a anului, romanii celebrau Saturnaliile“, completează Bichiş. De altfel, şi în vremea aceea, pe motiv că s-au simţit foarte bine, romanii au extins treptat sărbătoarea de la o zi la o săptămână. PREVIZIUNI Consumăm cât ne mai ţine buzunarul

Răspunsul la întrebarea „Cât mai pot consuma românii?“ nu se reflectă doar în rapoartele băncilor, ci vine, indirect, şi de la managerii responsabili cu dezvoltarea marilor lanţuri de hipermarketuri prezente pe piaţa românească.

Potrivit acestora, apetitul românilor pentru cumpărături se va domoli în trei ani, moment din care economisirea va câştiga tot mai mult teren.

Directorul general al Real Hipermarket, olandezul Tjeerd Jegen, spunea, la inaugurarea magazinului din Bucureşti, că lanţul pe care îl conduce îşi va opri expansiunea la sfârşitul lui 2008.

„Mi se pare extrem de riscant să continui să deschizi magazine, din 2009. Vânzările vor începe să fie mult mai ponderate de la această dată“, explica el.

Previziunea a fost confirmată, săptămâna trecută, de directorul general al lanţului Carrefour, spaniolul Jacobo Caller Celestino, care s-a arătat mai curajos în estimări.

„Din 2010 se va încheia epoca inaugurărilor. Vom vorbi atunci despre fuziuni şi achiziţii, despre concentrarea pieţei şi reducerea numărului de jucători“, a spus Celestino.

Activitatea marilor lanţuri de magazine a fost intensă în ultimul an: nu mai puţin de 31 de hipermarketuri au fost deschise din 2006 în România, potrivit unui studiu al companiei de cercetare a pieţei de retail MEMRB. Cifra reprezintă un record pentru piaţa locală de comerţ modern. Românul e înglodat în datorii

Datoriile românilor la bănci aproape s-au dublat în ultimul an. Potrivit calculelor EVZ, la finele lunii octombrie, un român datora circa 900 de euro băncilor, comparativ cu circa 500 de euro, media creditelor cu 12 luni înainte.

Potrivit datelor Bancii Naţionale a României (BNR), valoarea totală a creditelor contractate de populaţie reprezenta, la mijlocul acestui an, aproape 47% din veniturile nete disponibile ale persoanelor fizice. În urmă cu un an, ponderea datoriilor era de doar 33% din venitul disponibil al populaţiei. ( Adelina Vlad )

REVENIRE LA TRADIŢIE Trebuie să ne bucurăm şi să cântăm din nou colinde Ce ne aşteaptă, cum ne putem întoarce la colinde, mai dorim să ne bucurăm de mirosul de brad din camera de zi? „Românii se situează în plin avânt consumist“, crede Alice Tătaru. În aceste condiţii, în România, mesajele unor campanii anticonsumerism nu îşi vor atinge obiectivele. Bogdana Butnar, Senior Strategic Planner la McCann Erickson, crede că „vor mai trece încă 5-10 ani până când se vor calma lucrurile“. „Ne vom vedea copiii obezi, ne vom ipoteca întâi casele, apoi familiile şi apoi ne vom da seama ce se întâmplă“, completează Bogdana Butnar. „Pentru a ne elibera de consumerism, ar trebui mai degrabă să reînvăţăm să cântăm noi înşine colinde, să reînvăţăm să exprimăm prin ele valori profunde, precum iubirea, acceptarea, compasiunea, credinţa“, consideră şi psihologul Daniel Bichiş.