marte / sursa foto: captura X
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
NASA a publicat o imagine surprinsă de roverul Curiosity pe Marte, la aproximativ o oră după răsăritul Soarelui, în timp ce vehiculul robotic continuă să urce pe Muntele Sharp, în craterul Gale. Fotografia surprinde formațiuni stâncoase modelate de eroziunea eoliană, iar cercetătorii estimează că stratul geologic vizibil s-a format în urmă cu aproximativ 3 miliarde de ani.
Imaginea este importantă nu doar prin aspectul neobișnuit al peisajului, ci și prin informațiile pe care formațiunile le pot oferi despre evoluția geologică și climatică a planetei Marte. Datele sunt analizate în cadrul misiunii Curiosity, care studiază de mai bine de un deceniu rocile și sedimentele din craterul Gale.
Formațiuni de rocă vechi de aproximativ 3 miliarde de ani
Fotografia a fost realizată cu ajutorul camerei Mastcam, montată pe roverul Curiosity. În centrul imaginii se află formațiuni stâncoase situate în zona Muntelui Sharp, un masiv care se ridică la aproximativ 5 kilometri deasupra fundului craterului Gale.
Potrivit cercetătorilor NASA, rocile vizibile în fotografie aparțin unui strat geologic diferit de cele analizate anterior de rover. Acesta ar fi fost format inițial din sedimente transportate de vânt, inclusiv materiale precum nisipul sau, posibil, cenușă provenită din activitatea vulcanică din regiunea craterului.
Ulterior, sedimentele s-au compactat și au format rocă. De-a lungul timpului, vânturile marțiene au erodat materialul, contribuind la apariția unor creste cunoscute sub numele de „yardangs”.
Ashwin Vasavada, cercetător planetar la Jet Propulsion Laboratory al NASA și cercetător principal al misiunii Curiosity, estimează că acest strat s-a format în urmă cu aproximativ 3 miliarde de ani. Formațiunile se întind pe circa 16 kilometri în partea de nord-vest a Muntelui Sharp.
Ce sunt „yardangurile” observate de Curiosity
Yardangurile sunt forme de relief create prin eroziunea vântului și sunt întâlnite în special în regiuni aride. Pe Marte, acestea oferă oamenilor de știință indicii despre modul în care suprafața planetei s-a modificat de-a lungul unor perioade foarte lungi.
În cazul formațiunilor observate de Curiosity, cercetătorii consideră că stratul nu face parte din succesiunea continuă de roci care alcătuiesc Muntele Sharp.
Materialul ar fi fost depus ulterior, după ce straturile mai vechi fuseseră deja erodate. În geologie, o astfel de întrerupere în succesiunea depunerilor este cunoscută drept „discordanță”.
Studierea acestor diferențe îi poate ajuta pe cercetători să reconstituie schimbările prin care a trecut regiunea și să stabilească ordinea evenimentelor geologice de pe Marte.
Curiosity continuă ascensiunea pe Muntele Sharp
Roverul Curiosity a ajuns pe Marte în august 2012 și a început să exploreze craterul Gale. Din 2014, misiunea se concentrează asupra Muntelui Sharp, analizând succesiv straturile de rocă întâlnite pe traseu.
NASA precizează că roverul a urcat deja mai mult de un kilometru pe versanții muntelui, înregistrând cea mai mare diferență de altitudine parcursă de un rover pe suprafața planetei.
📍Gale Crater, Aug. 11, 2026, 8:30 a.m. local Mars time.
The Curiosity rover captures the Sun rising on crags known as yardangs, a scene that scientists have long been waiting to see up close. 1/2 https://t.co/NJQH9yNEYR
— NASA Mars (@NASAMars) October 6, 2026
Muntele Sharp este deosebit de important pentru cercetarea marțiană deoarece straturile sale geologice păstrează indicii despre schimbările de mediu produse de-a lungul timpului. Analizele efectuate până acum au contribuit la reconstruirea unei perioade în care zona craterului Gale era mai caldă și mai umedă decât este în prezent.
Roverul ar putea ajunge la formațiunile fotografiate în 2027 sau 2028
Deși formațiunile sunt deja vizibile în imaginile transmise de Curiosity, roverul nu a ajuns încă la ele. NASA estimează că acesta ar putea atinge zona respectivă în 2027 sau 2028.
Odată ajuns acolo, instrumentele roverului vor putea analiza direct compoziția și structura rocilor. Astfel de măsurători pot furniza date suplimentare despre condițiile de mediu existente în perioada în care sedimentele s-au depus și s-au transformat în rocă.
Obiectivul general al misiunii Curiosity este să determine modul în care mediul marțian a evoluat și dacă Marte a avut, în trecut, condiții favorabile apariției și menținerii vieții microbiene.
Un răsărit diferit de cel de pe Pământ
Imaginea surprinde și particularitățile luminii de la suprafața planetei. Fotografia a fost realizată la aproximativ o oră după răsărit, când razele Soarelui luminează formațiunile stâncoase din depărtare.
Ashwin Vasavada a comparat peisajul cu formațiunile întâlnite în Monument Valley, Arizona, datorită reliefului și senzației de spațiu vast. Totuși, atmosfera marțiană produce un aspect distinct.
În imagine, lumina răsăritului capătă nuanțe albastre, în timp ce cerul are tonuri portocalii. Contrastul contribuie la aspectul neobișnuit al fotografiei și evidențiază diferențele dintre condițiile de iluminare de pe Marte și cele de pe Pământ.
„Este ca Pământul, dar este cu siguranță Marte”, a declarat Vasavada, potrivit Reuters.
Ce urmează pentru misiunea Curiosity
Curiosity își continuă deplasarea pe Muntele Sharp, iar formațiunile de yardang reprezintă una dintre viitoarele ținte științifice ale roverului. Analizarea lor directă ar putea completa informațiile obținute din imaginile de la distanță și ar putea clarifica modul în care s-au format aceste structuri.
Misiunea contribuie astfel la reconstruirea istoriei geologice a lui Marte, inclusiv a perioadelor în care planeta avea un mediu mai favorabil existenței apei lichide la suprafață.
Recomandările noastre
