O echipă de la Facultatea de Psihologie de la Universitatea din Viena a compilat rezultatele studiilor care au încercat să reproducă „efectul Mozart” începând cu anul 1993, dar nu a descoperit nicio dovadă semnificativă a existenţei acestui fenomen.
În urmă cu 17 ani, cercetătorii de la Universitatea din California au arătat că  adolescenţii care au ascultat Sonata pentru două piane în re major (1781) au obţinut rezultate mai bune la testele de inteligenţă decât cei care au stat în linişte într-o altă sală.
După ce a compilat în jur de 3.000 de cazuri din peste 40 de studii din diverse ţări, echipa de la Universitatea din Viena nu a putut obţine nicio dovadă a „efectului Mozart”.
„Cei care au ascultat muzică, Mozart sau altceva – Bach, Pearl Jam – au obţinut rezultate mai bune decât cei din grupa cealaltă. Dar se ştie deja că o persoană este mai performantă dacă există un stimul”, a declarat Jakob Pietschnig, cel care a condus cercetarea.
Studiul din 1993 nu a fost făcut decât pe 36 de studenţi, a mai spus el.
Publicarea în revista „Nature” a studiului despre „efectul Mozart” a avut un impact major asupra opiniei publice: de exemplu, creşele din Statele Unite au început să difuzeze zilnic muzică clasică.
„Recomand întregii lumi să asculte Mozart, dar acest lucru nu le va creşte capacităţile cognitive, aşa cum mulţi speră”, a declarat Pietschnig.
„Efectul Mozart” se află pe locul 6 în lista legendelor întocmită de psihologul american Scott Lilienfeld.