Problema deficitului bugetar este tratată cu nonşalanţă, iar alegerile se apropie şi tentaţia de a promite mai mult decât poate să dea economia va apărea, astfel că "drumul spre iad e pavat cu intenţii bune", a declarat astăzi guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu, în cadrul conferinţei "Coordonate de actualitate ale restructurării economiei româneşti", organizată de BNR şi revista "Capital".

"Riscul de a confunda dorinţa cu putinţa a făcut deja foarte mult rău economiei româneşti. Alegerile se apropie şi tentaţia de a promite mai mult decât poate să dea economia va apărea. Drumul spre iad e pavat cu intenţii bune. Nu este suficient să ai intenţii bune şi să vorbeşti la televizor. Capcana populismului ne pândeşte în discursul public de astăzi. Atrag atenţia asupra capcanelor evidente care ne stau în faţă", a spus guvernatorul. Potrivit acestuia,  dacă vrem să ieşim din criză nu trebuie repetate greşelile din trecut. În perioada 2004-2009 majoritatea ajutoarele sociale au fost dublate sau crescute de câteva ori. Acest lucru condus la o presiune foarte mare pe bugetul de stat. Mai mult, numărul angajaţiilor s-a diminuat de la an la an, iar cel al pensionarilor a crescut anual, ajungând în prezent la circa 6,5 milioane de persoane.

"Ieşirea din criză e o chestiune de costuri financiare, costuri sociale, mai este şi o chestiune de a nu face greşeli. Tot vorbind despre ieşirea din criză, din recesiune, este o idee majoră: dacă vrem sa ieşim din criză, nu trebuie să facem ceea ce am făcut în anii anteriori şi ceea ce ne-a dus în această dificultate, înseamnă că nerepetarea greşelilor şi a situaţiilor complexe prin care am trecut este o prioritate", a adăugat şeful BNR.

România s-a angajat faţă de instituţiile financiare internaţionale ca în acest an să se încadreze în deficitul bugetar de 6,8% din PIB, iar în 2011 nivelul să scadă la 4,4% din PIB. În primele opt luni, conform execuţiei bugetare prezentată, miercuri, de Ministerul Finanţelor, deficitul bugetar a ajuns la 4,09% din PIB, ceea ce reprezintă 20,9 miliarde de lei. Isărescu: Sunt pentru ieftinirea creditelor Mugur Isărescu a declarat că este în favoarea ieftinirii credtelor, dar a lăsat de înţeles că acest lucru nu este posibil în prezent. "Trebuie să ne gândim de ce băncile dau dobânzi la depozite peste dobânda BNR", a afirmat oficialul băncii centrale. El a criticat soluţii prezentate de unii economişti referitoare la stimularea creşterii economice prin deprecierea leului şi prin scăderea dobanzii de politică monetară. Marea problemă este lichiditatea în piaţă. Din cauza asta se întâmplă acest lucru. "Trăim cu iluzia că aşa am stimula creşterea economică. Intrăm într-o mare capcană: în primul rând trebuie să alocăm resursele, să stimulăm investiţii", a spus Isărescu. Prezent la conferinţă, Eugen Rădulescu, directorul Direcţiei de Audit Intern din cadrul BNR, a precizat că majorarea cu 47% a pensiilor în 2008 a fost de o iresponsabilitate totală. "Nu există lucru mai rău, toată economia a suferit şi va continua să sufere. Din 1995, toate deciziile în privinţa pensiilor au fost în direcţia opusă decât trebuia", a spus directorul BNR. Potrivit lui, cea mai importantă măsură de politică fiscală care s-a făcut în ultimii ani a fost reducerea unor impozite şi taxe esenţiale. "Mă refer la reducerea impozitului pe profit şi pe venituri. Ca urmare a acestei decizii, am avut o creştere a veniturilor bugetare pe toate categoriile de venit", a explicat Rădulescu. Mai mulţi bani la buget dacă ar exista voinţă politică Totdată, el crede autorităţile ar putea colecta la buget mai mulţi bani la buget, între 3-3,5 miliarde de euro, dacă ar exista voinţă politică. "Numai din TVA, dacă ar exista voinţă politică şi am colecta aşa cum colectează bulgarii, am avea un plus de 3% din PIB, echivalent cu tot impozitul pe venit", a menţionat Rădulescu. În urmă cu câteva luni, Dan Bittman, fost consilier al ministrului Finanţelor Publice de la acea dată, Sebastian Vlădescu, a precizat după ce a demisionat din instituţie, că la Fisc există o listă cu câteva zeci de societăţi la care inspectorii nu merg niciodată în control. Eugen Rădulescu consideră că  modificarea cotei de impozitare nu va schimba în mod semnificativ nivelul veniturilor bugetare. Totodată, el a precizat câ în prezent munca este supraimpozitată în România. "În acest moment sunt 5 feluri de contribuţii sociale plătite de angajator, trei plătite de salariat şi încă 16% - cota unică. La 100 de lei venit, 81,8 lei sunt impozite pe salarii, fie plătite de angajator, fie de salariat", a spus oficialul BNR. Conform acestuia,  amânarea reglementărilor munci întârzie ieşirea din criză. Barierele asupra ieşirii din sistem se transferă asupra intrării. Adică, dacă nu poţi să dai afară, nu poţi să angajezi". "Piaţa e total inflexibilă. E foarte greu să dai afară oameni.Câţi angajaţi au fost daţi afară din BNR în ultimii 20 de ani? Niciunul", a mai spus directorul BNR. România, campioană la contribuţiile sociale  România este pe locul trei în Uniunea Europeană în privinţa contribuţiilor sociale.

"În anul 2001 aveam 55% nivelul contrbuţiilor fiscale. Am reuşit în 2008 să le aducem la 41,8%, cu preţul unei scăderi a încasărilor în PIB cu un punct procentual. Deci am scăzut contribuţiile sociale cu mai mult de 10 puncte, cu preţul unui singur punct procentual din PIB", a explicat Claudiu Şerban, directorul general al Editurii "Evenimentul şi Capital". Potrivit acestuia, există un grad de suportabilitate a fiscalităţii, peste care rezultatele nu mai sunt pozitive, ci negative.

Totodată, directorul general al Editurii "Evenimentul şi Capital" a menţionat că în România ar trebui simplificate procedurile de angajare şi de concediere. "Am dori simplificarea procedurilor de angajare şi de concediere. O problemă simţită acut în mass-media este contractul colectiv de muncă la nivel de ramură Am dori ca acest contract colectiv de muncă să se aplice doar celor care l-au semnat şi agreat şi nu tuturor, fără posibilitatea de a interveni", a spus Şerban, în cadrul conferinţei organizate la BNR.

În opinia sa, "nu este încurajată performanţa şi prin dificultatea de a desfiinţa un post. Din practica juridică, probabil că foarte puţine din procesele unui angajat contra angajatorului au fost câştigate de angajator. Este o birocraţie excesivă". Ne temem să spunem că muncim Cea mai scumpă formă de remunerare din România este contractul de muncă, a declarat avocatul Gabriel Biriş, managing partner la Biriş şi Goran, la conferinţa organizată de BNR şi revista "Capital". În aceste condiţii, "am ajuns să ne fie teamă să spunem că muncim. Nu muncim, ci prestăm, creăm, producem. Că dacă spunem că muncim, vine statul şi ne ia banii", a declarat avocatul specialist în fiscalitate.

El spune că la noi contribuţiile se plătesc nu în funcţie de nivelul venitului, ci de forma de remunerare. "Sarcina fiscală nu depinde de cât câştigi, ci de cum câştigi. Cel mai scump este de departe contractul de muncă. La 100 lei net, angajatorul plăteşte 182 pe contractul individual de muncă", explică el. Conform specialistului, contractele de drepturi de autor nu sunt cele mai privilegiate din punct de vedere al taxării. "Cele mai privilegiate sunt PFA care obţin venituri din IT. Ei au privilegiul de a-şi calcula venitul impozabil în funcţie de cota de venit şi plătesc circa 45 euro pe lună", a precizat Biriş.

El se declară pentru eliminarea excepţiilor de la regulă. Avocatul spune că, în România, sunt aproximativ 300.000 salarii mai mari de 4.500 lei, şi sunt circa 600.000 de PFA, profesii liberale şi contracte de drepturi de autor. "Pare că România este o ţară de întreprinzători care şi-au luat soarta în mâini şi au plecat de la un patron hapsân", a spus el. Dacă ar fi aşa, ar trebui ca numărul de declaraţii de asigurări sociale să fie comparabil cu numărul de persoane fizice independente. "Dar avem puţin peste 100.000 de declaraţii de asigurare. Unde sunt restul de peste 500.000? Probabil că fac un cumul de contracte de muncă şi astfel de venituri", a explicat Biriş. Cota unică, cea mai bună soluţie Dacă autorităţile vor să ofere firmelor posibilitatea să se dezvolte în perioadă de criză şi dacă vor să atragă investiţii străine, trebuie să menţină cota unică de impozitare de 16% pe profit, a declarat la această conferinţă Ionuţ Simion, partener PricewaterhouseCoopers (PWC). Potrivit lui, cota unică de impozitare este un concept relativ nou, pe care România l-a însuşit destul de repede, în 2005.

Ionuţ Simion consideră că un efect benefic puternic asupra companiilor l-ar avea decizia de plafonare a contribuţiilor sociale "care să permită agenţilor economici să beneficieze de servicii sociale pe măsura contribuţiilor pe care le fac, şi nu pentru a finanţa o politică socială din trecut care a avut consecinţele pe care le-a avut".

Reprezentantul PWC a precizat că Bulgaria şi-a îmbunătăţit mult poziţia în ultimii cinci ani în ceea ce priveşte colectarea veniturilor la bugetul de stat, cu consultanţă de la Banca Mondială. Bulgaria a restructurat aparatul administrativ, astfel că acum mai are cinci administraţii fiscale, în condiţiile în care noi mai avem 450.

În ceea ce priveşte Polonia, această ţară a folosit fondurile europene pentru a-şi moderniza sistemul de plăţi online. Piaţa muncii nu scapă de rigiditate România se află printre cele mai inflexibile ţări în ceea ce priveşte piaţa forţei de muncă, consideră Alexie Alupoaie, economist în cadrul BNR.

De exemplu, în cazul concedierilor colective, Noua Zeelandă înregistrează cel mai scăzut nivel al rigidităţii pieţei muncii, iar Cehia se situează pe locul 4. Perioada după comunicarea demiterii este de 8 zile în Cehia, 19 zile în Grecia, 62 zile în Portugalia şi 53 zile în România, a precizat el, la conferinţa organizată de BNR şi revista "Capital".

În România, procedurile în vigoare presupun că în cazul unei demiteri individuale a unui angajat pe probleme disciplinare convocarea în scris a angajatului, întrunirea unei comisii de cercetare a faptei reclamate, abia apoi se poate comunica decizia de demitere.

"Rigiditatea pieţei forţei de muncă îi afectează în principal pe angajaţii tineri şi pe cei cu un nivel redus de pregătire. Stringenţa condiţiilor de protecţie a forţei de muncă reprezintă un cost suplimentar pentru angajator, care descurajează investiţiile", a mai spus reprezentantul băncii centrale.