Traseul de cale ferată îngustă dintre Hunedoara şi Govăjdie are toate şansele să fie declarat monument istoric de categorie tehnică până la finele acestui an.
Direcţia Pentru Cultură Culte şi Patrimoniu Hunedoara a început procedurile pentru clasarea în regim de urgenţă a obiectivului ca monument istoric, în speranţa că astfel se va mai salva ce a mai rămas de salvat de pe vechea linie ferată.
„Calea Ferată Minieră Ardeleană” a fost o adevărată realizare tehnică la 1871 când a fost inaugurată, fiind prima cale ferată minieră îngustă din România (construcţia ei începând de fapt la 1806, între Retişoara şi Govăjdie, fiind apoi prelungită de la Govăjdie spre Hunedoara), având şi primul pod de cale ferată în curbă de pe teritoriul ţării. Linia a fost folosită în special pentru transportul minereului de fier până în 1998. Aproape imediat după închidere a început şi dezafectarea ei. Şinele sunt deja demult dispărute, iar acum mai stă la locul ei doar structura unui pod aflat la 80 de metri înălţime.
Staţia din Hunedoara a traseului este situată, practic, peste drum de Castelul Corvinilor. Ideea realizării unui traseu turistic cu mocăniţa este destul de veche însă până acum nimeni nu a făcut nimic pentru a încerca să o pună în practică, iar, între timp, din linia ferată au mai rămas doar terasamentul şi cele două tuneluri (unul lung de 700 de metri, şi celălalt de 45 de metri). Procedură de urgenţă
Direcţia pentru Cultură Culte şi Patrimoniu a judeţului Hunedoara a început de câteva zile procedura pentru clasarea traseului ca monument istoric. Aceasta se derulează în regim de urgenţă, iar pe parcursul formalităţilor, proprietarul, societatea Talc Dolomită Zlaşti nu poate interveni pe obiectivul amintit.
„Îmi pare rău că nu am ştiut mai devreme de acest obiectiv pentru că am fi început procedurile atunci şi, probabil, nu s-ar fi distrus atât cât s-a distrus. Procedura va dura între 60 şi 90 de zile, după care Comisia Naţională pentru Monumente din cadrul Ministerului Culturii se va pronunţa dacă obiectivul merită sau nu statutul de monument şi în ce categorie va fi acesta clasificat, A sau B. Eu am destule motive să cred că va primi măcar statutul de monument istoric de categoria B”, spune Călin Ioan Cornea, inspector pe probleme de patrimoniu imobil din cadrul direcţiei amintite
Speră la finanţare nerambursabilă Iniţiativa pentru salvarea traseului mocăniţei de la dispariţie aparţine câtorva tineri hunedoreni care, de la începutul anului, nu au contenit în an trimite memorii şi a strânge semnături de susţinere. Printre ei se numără şi Dan Bera, cel care are acum şi mai multe motive să creadă în şansa mocăniţei la o altă viaţă, una turistică.
„Am citit destul de clar că Uniunea Europeană acordă finanţări nerambursabile pentru refacerea de căi ferate înguste. Există chiar un subcapitol special pentru asemenea iniţiative. Ar fi fost frumos dacă s-ar fi clasat ca monument toată linia, până sus, la Retişoara, unde era ultima staţie şi de unde, tot mecanizat, oamenii urcau la Ghelari (important centru de extracţie a fierului –n.red.) cu ajutorul unui dispozitiv pe plan înclinat asemănător cu cel care funcţionează pe Dealul Cetăţii, la Deva. Sper ca demersul de clasare ca monument istoric să nu se împotmolească, dar să nici nu împieteze asupra viitorului mocăniţei”, spune Dan Bera. Primăria Hunedoara şi-a exprimat intenţia de a prelua întregul traseu al mocăniţei şi a angajat deja discuţii cu proprietarii liniei.
Recomandările noastre
