Bugetul uriaş gestionat de asigurări e motivul real pentru care ministrul sănătăţii ţine să-şi subordoneze CNAS, susţin analiştii. O măsură similiară a fost luată în guvernarea Năstase.

Intenţia anunţată ieri de ministrul Cseke Attila, de a subordona Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) Ministerului Sănătăţii (MS) e văzută mai degrabă "ca un război între palate decât ca o necesitate".

"Ministrul sănătaţii nu poate să-şi ia ochii de la bugetul interesant al CNAS"; "E o schimbare totală de filosofie a sis temului. Patru miliarde de euro, cât se învârt acum în sănătate, e o sumă importantă", sunt câteva dintre comentariile experţilor.

Legea va trece prin parlament

Măsura subordonării CNAS face parte dintr-un pachet legislativ mai larg care ar trebui să intre în vigoare la începutul anului viitor, după ce trece de parlament. "Nu este normal şi nici eficient ca ministerul şi ministrul să răspundă pentru tot ce se întâmplă în sistemul sanitar, iar 82% din buget să fie administrat de o altă instituţie asupra căreia MS nu are atribuţii de coordonare sau subordonare", şi-a argumentat, ieri, ministrul intenţia.

Pentru eficientizare şi tran sparenţă, ministrul vrea ca fondul de sănătate să fie colectat separat pentru a se elimina dezbaterile cu privire la ce se întâmplă cu banii din sănătate. "Colectarea trebuie să se facă de Casă şi să existe reguli stricte privind utilizarea banilor strânşi pentru sănătate. Fondul va fi transparent şi vizibil pentru cetăţenii care contribuie la el. Pentru asta poate fi făcut un raport anual cu privire la utilizarea banilor", explică Cseke Attila.

Ca urmare a subordonării Casei, se va diminua şi numărul angajaţilor. Ministerul propune şi o reducere a numărului membrilor consiliului de administraţie (CA) atât la nivel central, cât şi local. Se vor reduce şi indemnizaţiile lunare de şedinţă pentru membrii CA, de la 20% din indemnizaţia preşedintelui la 1%, precum şi a indemnizaţiilor membrilor comisiei de experţi ai Casei, de la 10% la 1%. "Fondul Casei ar trebui să aibă un grad de independenţă"

Unii analişti nu văd ca o prioritate o astfel de decizie. "E mai degrabă un război între palate decât o necesitate. Problema e că cei care conduc cele două autorităţi (CNAS şi MS) sunt din partide diferite. Fondul Casei e unul care ar trebui să aibă un grad de independenţă, chiar dacă se supune policitilor MS. La ora actuală, Casa nu este independentă din moment ce numirile se fac politic. În cursul anilor, s-au făcut fel de fel de compromisuri, însă miniştrii şiau pus propriii valeţi la Casă pentru a-i controla", spune Dragoş Dinu, expert în industria farmaceutică, care crede că CNAS are un buget interesant, iar ministrul nu poate să-şi ia ochii de la el.

"Sunt convins că acest pachet de legi merge pe eficientizare, optimizare, însă totul pleacă de la o decizie emoţională, fondul naţional unic gestionat de Casă e de peste 4 miliarde de euro anual şi se doreşte a fi mânuit de minister", adaugă expertul.

Dragoş Dinu crede că adevăratele probleme în sănătate sunt informatizarea sistemului, controlul, găsirea unor soluţii de finanţare din surse alternative, nu subordonarea CNAS.

Conf. dr. Sorin Paveliu, fost preşedinte al Comisiei de sănătate din Camera Deputaţilor, spune că "un control al MS există şi în acest moment, însă se vrea control şi în gestionarea banilor. E o schimbare totală de filosofie a sistemului. Sănătatea rulează 12% din banii publici, circa 4 miliarde de euro anual, un buget foarte important, contează să ai controlul asupra lui".

"Nu e normal ca ministrul să răspundă pentru tot ce se întâmplă în sistemul sanitar, iar 82% din buget să fie administrat de o altă instituţie.", CSEKE ATTILA, ministrul sănătăţii

PRO ŞI CONTRA

Cum văd decizia foşti miniştri şi şefi ai CNAS

• Prof. dr. Irinel Popescu, fost preşedinte al CNAS: "Nu am o poziţie fermă cu privire la decizia ministerului de a-şi subordona Casa Naţională de Asigurări. Există argumente pro şi contra. Unul dintre argumentele pro ar fi faptul că este nevoie de o mai bună coordonare. În momentul în care există programe cu finanţare mixtă, cele două instituţii trebuie să colaboreze. Nici o înglobare totală nu este esenţială, depinde de cei care o conduc şi viziunile lor. Pe de altă parte, odată ce Casa a înfiinţat fondul de solidaritate, tot Casa ar trebui să-l gestioneze, nu sunt de acord ca ministerul să gestioneze fondul".
• Mircea Cinteză, PDL, fost ministru al sănătăţii: "În acest moment, CNAS nu are o autonomie reală, iar decizia ministerului este o opţiune bună, pentru că ea consemnează o stare de fapt".
• Ovidiu Brânzan, PSD, fost ministru al sănătăţii: "În programul de guvernare, noi vrem o casă independentă, eventual în subordinea parlamentului, ceea ce este total opus faţă de viziunea MS. Indepen denţa Casei este de dorit pentru o colectare şi cheltuire a banului public care să iasă din sfera jocurilor şi intereselor politice".
• Eugen Nicolăescu, PNL, fost ministru al sănătăţii: "Deciziile anunţate de ministrul sănătăţii arată că acesta nu prea ştie cum funcţionează sistemul de asigurări şi nu ştie ce vorbeşte. Fondul de asigurări este colectat de ANAF aşa cum se colectează toate taxele şi impozitele, dar este administrat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Casa mai colectează contribuţii doar de la persoane fizice unde este un dezinteres total. Dacă ar fi vrut să fie profesionişti, toate colectarea ar trebui să fie lăsată la ANAF, unde există oameni care are expertiză în aşa ceva. Aceste decizii arată neputinţa ministerului de a duce la capăt ce şi-a propus, e un amatorism greu de spus, însă nu asta e soluţia. Ministerul trebuie să se ocupe de politici de sănătate, nu de strâns banii. Or, acum sistemul e pus pe butuci, iar resursele umane sunt folosite prost şi promovate pe criterii clientelare". (Cristina Lica)