Mitingul din 10 august ar trebui să fie evenimentul politic al verii. Fie că el eșuează, din punctul de vedere al numărului de participanți, fie că Piața Victoriei se va umple dincolo de orice record stabilit până acum, protestul românilor din diaspora va fi comentat și speculat politic îndelung.

Este și normal, pentru că în jurul său s-a creat un orizont de așteptare major, atât din partea celor care vor să răstoarne Guvernul și tot ce înseamnă dominația PSD pe scena politică, dar și din partea susținătorilor acestuia, care vor să vadă spulberat mitul sprijinului masiv din partea românilor plecați dincolo de hotare pentru forțele ostile partidului condus de Liviu Dragnea.

În timp ce organizatorii mitingului, Federația Românilor de Pretutindeni, au început o luptă pe cont propriu cu partidele din Opoziție, PNL și USR, legată de „confiscarea” protestului, pesediștii par să încerce să se țină cât mai departe de acest eveniment.

Are o logică purtarea lor, pentru că experiența altor manifestații de protest arată că numărul participanților este direct proporțional cu provocările cele mai recente. Ori, dacă în august nu se vor adopta legi, fiind vacanță parlamentară, nu se vor da ordonanțe care să agite spiritele, majoritatea legilor Justiției fiind în faza promulgării silite, provocările lipsesc.

În absența unei provocări reale, sau măcar una cu potențial de a fi rostogolită pe rețelele de socializare, mitingul nu va avea amploarea anunțată de organizatori.

Teme precum „interzicera votului în străinătate”, cu efecte uriașe în timpul ultimelor alegeri prezidențiale, sau „impozitarea banilor trimiși familiiilor din țară”, informație care nu a prins la românii plecați, sunt greu de impus, mai ales vara, când mintea omului este mai aplecată asupra vacanței care trece precum un fulger decât asupra problemelor țării.

Dar ce nevoie mai e de o provocare când s-au întâmplat atâtea în ultimul an, vor spune unii, ba chiar vor începe să enumere toate subiectele care au produs rupturi între români, de la Justiție la Economie!

Este, pentru că participarea la un protest este un mecanism în care forța motrice principală este „picătura care a umplut paharul” și nu supărările din trecut, mai ales dacă e vorba de supărări pentru care te-ai „răcorit”, ba cu o postare pe Facebook, ba cu o glumă despre proști, ba „șeruind” o poză cu un număr de înmatriculare care-ți gâdilă orgoliul.

O astfel de provocare, cu mare potențial de a crește numărul participanților la mitingul din 10 august, a fost respingerea cererii organizatorilor de către o comisie din Primăria Capitalei.

Neautorizarea protestului ar fi fost exact genul de „picătură” de care mitingul avea nevoie pentru a fi un succes. Așa se explică de ce, pe 19 iulie, primarul Gabriela Vrânceanu Firea a luat imediat atitudine, spunând întâi că a lipsit din Primărie când s-a luat acea decizie și apoi că hotărârea finală îi aparține ei și că nu a luat-o încă.

Bănuiesc că pentru a da forță deciziei pe care urma să o ia în legătură cu autorizarea mitingului, Primăria a și anunțat pentru luni, 23 iulie, o ședință extinsă. Citez, pentru că un cuvânt din cele care urmează este foarte interesant: „primarul Gabriela Firea se va întâlni luni, la sediul Municipalităţii, cu reprezentanţii tuturor instituţiilor responsabile de ordinea, liniştea publică şi siguranţa cetăţenilor, pentru a stabili „posibilitatea organizării în deplină siguranţă a unui eveniment de amploarea celui anunţat” şi vor fi avute în vedere aspecte esenţiale în desfăşurarea manifestării, cum ar fi accesul la spitalele din zonă, afluirea şi defluirea participanţilor, circulaţia autospecialelor de intervenţie medicală, pompieri, ISU.

Astfel, la această şedinţă au fost invitaţi să participe şefii următoarelor instituţii: Jandarmeria, SRI, SIE, Prefectura Capitalei, Poliţia Rutieră, Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, Poliţia Locală, RATB, Serviciul de Ambulanţă Bucureşti Ilfov, ISU, precum şi reprezentanţi ai direcţiilor din Primăria Capitalei cu atribuţii în acest domeniu.” Luni a venit al doilea comunicat care anunța decizia care a detensionat situația: „În urma întâlnirii de lucru cu reprezentanții tuturor instituțiilor responsabile de ordinea, liniștea publică și siguranța cetățenilor - Prefectura Capitalei, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, Brigada de Poliție Rutieră, Poliția Locală, Jandarmeria, S.R.I., R.A.T.B., Serviciul de Ambulanță București-Ilfov, Inspectoratul pentru Situații de Urgență, precum și reprezentanți ai Direcțiilor din Primăria Capitalei cu atribuții în acest domeniu - Primarul General al Capitalei, Gabriela Firea, a aprobat solicitarea Federației Românilor de Pretutindeni de a organiza o manifestație de protest în Piața Victoriei, în data la 10 august 2018, la care sunt anunțate să participe 1 milion de persoane.”

De la primul comunicat la al doilea a dispărut un cuvânt: SIE. Dacă toate celelalte instituții enumerate au legătură cu ordinea publică (chiar și SRI care are, după 2012, protocol cu Ministerul de Interne pentru monitorizarea grupărilor anarhiste și de ultrași în cazul mitingurilor de amploare) SIE, din câte știu eu pe căi oficiale, nu are nicio atribuție în interiorul granițelor. Chiar dacă prezența serviciului pe lista celor convocați pentru ședință ar fi o greșeală de comunicare, reprezentanții săi nefiind contactați de Primărie, tot e o eroare. O domnișoară de la Primăria Capitalei nu a reușit să mă lămurească dacă SIE a fost sau nu convocat pentru discuții. Nici SIE nu a avut nicio reacție publică după ce a fost menționat de mai toată presa. Spun ”publică”, pentru că absența SIE din al doilea comunicat nu înseamnă numai că serviciul nu a avut reprezentanți oficial la discuții, dar și că serviciul a atras atenția celor din Primărie după primul comunicat.

De ce e o eroare apariția numelui serviciului în această problemă? În primul rând pentru că e vorba de diaspora, persoane aflate dincolo de granițe, acolo unde SIE are competențe și unde românii au deja sentimentul că le sunt ”penetrate” comunitățile. În al doilea rând pentru că la SIE s-a produs recent o schimbare, prin numirea unui nou șef, și menționarea înto acțiune eminamente politică nu poate ajuta la o imagine mai bună. Dimpotrivă.