Fascinația pentru trecutul plin de mistere al umanității a alimentat, de-a lungul secolelor, imaginația și cercetarea științifică. Cu fiecare an, tehnologiile avansate și metodele de investigație deschid noi orizonturi, transformând speculațiile în fapte concrete.

Anul 2024 a marcat un progres remarcabil într-o serie de enigme istorice. Fie că este vorba despre cercetarea ADN-ului aplicată artefactelor antice din Pompeii, despre identificarea unui corp conservat timp de milenii, sau despre dezvăluirea identității unui pretins prinț pierdut din Germania secolului al XIX-lea, știința a fost piatra de temelie a acestor revelații.

Mistere în Pompeii. ADN-ul dezvăluie viața de zi cu zi a locuitorilor

Descoperirile recente din situl arheologic Pompeii, grație cercetărilor ADN, au oferit o imagine mult mai detaliată asupra vieții locuitorilor acestei cetăți romane antice. Erupția catastrofală a Vezuviului din anul 79 d.Hr. a lăsat în urmă multe mistere. Oamenii de știință au folosit tehnici moderne pentru a analiza resturi umane conservate. Spre deosebire de metodele tradiționale, analiza genetică a permis reconstruirea unor aspecte personale ale indivizilor.

Un studiu publicat în 2024 a scos la iveală faptul că Pompeii era un punct de întâlnire pentru populații diverse. Printre ei numărau chiar și indivizi cu origini nord-africane și mediteraneene. Cercetătorii au identificat urme ale tuberculozei și altor boli cronice, oferind indicii despre condițiile de trai și sănătatea publică. Un caz notabil implică un copil cu o mutație genetică rară, ce ar fi provocat o afecțiune osoasă severă.

Pe lângă informațiile biologice și alte mistere, știința a dezvăluit și detalii despre dietele acestora. Analizele ADN-ului din resturi alimentare au indicat o alimentație diversificată. Consumau grâu, pește și fructe exotice, confirmând statutul de oraș comercial prosper.

„Omul Vittrup”. Conexiunea inedită cu Epoca de Piatră

„Omul Vittrup”, descoperit într-o mlaștină din Danemarca în 1915, a fost subiectul unor dezbateri intense de-a lungul decadelor. Până în 2024, identitatea sa rămăsese un mister, dar analizele recente de laborator au clarificat numeroase aspecte. Folosind datarea cu radiocarbon și secvențierea ADN-ului, cercetătorii au stabilit că acesta a trăit acum aproximativ 5.200 de ani, în Epoca de Piatră.

În jurul acestei persoane sunt încă multe mistere. Nu se știe încă cu exactitate din ce regiune provenea. Totuși oamenii de știință au descoperit, analizând ADN-ul său, că avea o mutație asociată pigmentației deschise a părului și ochilor. Studiile asupra genelor sale au evidențiat conexiuni cu alte populații europene ale vremii, sugerând interacțiuni culturale și economice complexe între regiuni aflate la distanță mare.

Mistere deslușite de știință în 2024. „Well-man” din saga nordică

Personajul cunoscut sub numele de „Well-man”, menționat într-una dintre cele mai enigmatice saga nordice, a fost considerat mult timp un mit. Cercetările din 2024 au schimbat radical această perspectivă, oferind dovezi fizice că acest personaj ar fi putut exista. Oasele descoperite într-un vechi puț din Norvegia au fost analizate prin metode avansate, iar rezultatele au fost spectaculoase.

Fragmentele osoase și uneltele găsite alături au fost datate în jurul anilor 1000 d.Hr., perioadă care corespunde sagăi originale. ADN-ul extras a confirmat că individul era nordic, iar trăsăturile genetice indică o dietă bogată în pește și carne de vânat. De asemenea, s-au găsit urme de leziuni osoase care sugerează implicarea într-un conflict, probabil unul descris în saga. Cu toate aceste descoperiri, în jurul său încă sunt multe mistere.

Cercetătorii științifici au făcut legătura cu un pasaj dintr-un text nordic. În acest text, Saga Sverris relatează povestea adevăratului rege Sverre Sigurdsson. El vorbea despre o armată invadatoare, care aruncă un cadavru într-o fântână a castelului norvegian Sverresborg în 1197. Acest act avea, cel mai probabil, rolul de a otrăvi rezerva de apă.

Prințul pierdut nu are sânge regal

La mijlocul secolului al XIX-lea, un individ cunoscut drept „Prințul pierdut” a pretins că este moștenitorul unei familii regale germane. Tânărul de 16 ani a fost găsit rătăcind fără acte de identitate în Nürnberg, în mai 1828. Timp de mai bine de 200 de ani s-a crezut că acest băiat este Kaspar Hauser și multe mistere îl înconjurau. Identitatea sa a fost subiectul unor dispute aprinse multe decenii.

Cercetările din 2024, folosind compararea ADN-ului extras din mostre istorice, au adus claritate și au dezmințit definitiv legenda. ADN-ul analizat dintr-un presupus obiect personal al prințului a fost comparat cu cel al membrilor cunoscuți ai familiei regale. Rezultatele au demonstrat că nu există nicio legătură genetică. Mai mult, cercetătorii au stabilit, pe baza documentelor istorice, că acesta provenea dintr-o familie modestă de negustori.

Sănătatea lui Beethoven, pe lista cu mistere deslușite de știință

Compozitorul clasic Ludwig van Beethoven a murit la vârsta de 56 de ani, în 1827. Suferea de mai multe afecțiuni, printre care surditate, boli hepatice și afecțiuni gastrointestinale. Deși problemele sale de sănătate erau multe și compozitorul însuși și-a exprimat dorința ca afecțiunile sale să fie studiate, în jurul morții sale au fost câteva mistere.

Analizele efectuate asupra unei mostre de păr atribuită compozitorului au dezvăluit detalii impresionante despre sănătatea sa. Cercetătorii au identificat o predispoziție genetică spre boli hepatice, confirmând ipotezele anterioare că moartea ar fi fost cauzată de ciroză. Totuși, în corpul său au descoperit niveluri ridicate de plumb. Oamenii de știință au sugerat că Beethoven s-a intoxicat cu plumb, ceea ce ar fi putut contribui la problemele sale recurente de sănătate, potrivit Historia.

„Cascada de sânge” din inima Antarcticii nu ascunde fenomene paranormale

În 1911, exploratorii au descoperit în Antarctica o stâncă pătată cu apă roșie ca sângele. Mulți au crezut că această cascadă, denumită Blood Falls (Cascada de sânge), ascunde multe mistere. Unii credeau că la mijloc este ceva paranormal, în timp ce oamenii de știință au crezut că algele roșii erau responsabile de această culoare.

În 2024, un grup de geologi a dezvăluit cauza exactă a culorii sale neobișnuite. Testele efectuate asupra apei au arătat că nuanța roșie este rezultatul oxidării fierului într-un mediu izolat timp de milioane de ani. În contact cu aerul, fierul din apa sărată se oxidează, la fel ca rugina, potrivit Science Alert.