Peste 5 milioane de români au un cont de pensie privată obligatorie, iar pentru 4,75 milioane de participanţi se virase cel puţin o contribuţie în luna iunie 2010. Ce se va întâmpla cu pensia românilor care au fost concediaţi?

Evz.ro a stat de vorbă cu Mihai Popescu, CEO Aviva România, despre pensiile private şi cât de important este să pui bani deoparte pentru zile negre.

Ce garanţii au românii care contribuie la Pilonul II şi Pilonul III că vor primi o pensie decentă la ieşirea din activitatea profesională? Mihai Popescu: Garanţiile sistemului sunt clar precizate în reglementările autorităţilor de supraveghere. Garanţia asupra valorii acumulate este o chestiune de planificare individuală a economisirii şi de responsabilitatea de a contribui cu regularitate la planul stabilit.

Legislaţia în domeniu prevede obligativitatea ca un participant la Pilonul II să contribuie cel puţin 90 de luni, pentru a putea beneficia de pensie. Dacă participantul îşi pierde locul de muncă, în ce condiţii va primi pensia?

Trebuie preizat că românii care beneficiază de indemnizaţie de şomaj nu plătesc CAS, deci nici contribuţie la sistemul de pensii private obligatorii, pentru că nu realizeaza venituri ca urmare a unor activitati profesionale.

Oprirea contribuţiilor la fondul de Pilonul 2 (temporar, în urma intrării în şomaj, concediu de maternitate) nu are nicio influenţă asupra sumei deja acumulate, suma care este investită în continuare până la reluarea contribuţiilor sau până la plata ultimei tranşe a pensiei.

Statul a îngheţat contribuţiile la 2,5% şi anul acesta, iar sindicatele doresc plafonarea acestora la 2%. Ce efecte vor avea aceste măsuri asupra pensiei pe care o vor primi participanţii la implinirea vârstei legale? Fie că este vorba despre reducerea salariilor sau scăderea contribuţiei participanţilor la sistemul de pensiiprivate obligatorii, impactul direct şi negativ se va reflecta in valoarea conturilor contribuabililor . Marea valoare a contributiei la Pilonul 2 e că fiecare individ îşi face un cont de pensii proporţional cu performanţă individuală avută în perioada activă. Acest aspect joacă un rol important în percepţia oamenilor asupra contribuţiei la pensiile private.

Diminuarea contribuţiei înseamnă indirect şi scăderea fondului acumulat în cei 20-30 de ani pâna la pensionare, deci încă un minus pentru valoarea pensiei.

Ce opţiuni au bugetarii pentru a economisi bani pentru pensie în acest context? Micşorarea venitului le diminuează aria de acţiune întrucât toată atenţia va fi îndreptată către costurile de susţinere a unui stil de viaţă similar cu cel de dinainte. În acelaşi timp, vor fi mai conştienţi că pierderea totală a venitului adus de membrul care susţine financiar familia (permanent sau chiar şi doar temporar) are un impact foarte mare asupra nivelului de trai al familiei.

Aşadar, ar putea direcţiona o parte (în medie 5-8%) din venit către o asigurare de viaţă, asigurare ce are un rol important în protecţia financiară şi economisirea pe termen lung.

Observăm de aproape 2 ani o creştere constantă a asigurările de viaţă (protecţie) tocmai pentru că românii au început să conştientizeze importanţa protecţiei financiare. Mai puţin de o cincime dintre români economisesc pentru pensie, în vreme ce 81% aşteaptă ca statul să rezolve problemele sistemului public de pensii. Cum se comportă, din acest punct de vedere, românii, comparativ cu vecinii unguri sau bulgari, polonezii sau alţi cetăţeni ai UE? Românii au un comportament de economisire foarte apropiat de al vecinilor polonezi şi destul de diferit comparativ cu Cehia. Astfel, 18% dintre români declară că economisesc pentru perioada de pensie comparativ cu 20% dintre polonezi, 27% dintre unguri şi 48% cehi. 81% dintre români consideră că este responsabilitatea guvernului să le asigure o pensie decentă, comparativ cu 85% dintre polonezi şi doar 75% dintre unguri şi cehi, conform studiului “Consumers Attitudes Survey” realizat de Aviva plc în 2009 în 25 de ţări din toată lumea.

Sursa: CSSPP

Sursa: CSSPP