Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Povestea unui rege care merita mai mult.
Volumul "Mihai I al Romaniei - Regele si tara", de Ivor Porter, prezinta viata unui baiat care a ajuns sa conduca o tara in vremuri tulburi, un barbat care a fost tradat si expulzat si care merita mai mult de la tara pe care a salvat-o cel putin o data.
Ivor Porter, un fost spion britanic care l-a cunoscut bine pe rege, il descrie lucid si cinic, cum numai un englez putea s-o faca. Prezentam mai jos un fragment din cartea lui Porter ce prezinta intoarcerea brutala a lui Carol al II-lea pe tronul Romaniei.
Principala confidenta
Desi Regina Maria ar fi preferat poate un nepot mai vorbaret, ea s-a atasat foarte mult de Mihai si, cand acesta a mai crescut, ea a devenit principala lui confidenta. Insa, in ciuda faptului ca Mihai era adus in fiecare dimineata la Cotroceni, sa o vada, regina stia prea bine ca Elena (n.r. - mama lui Mihai) prefera ca fiul ei sa petreaca mai mult timp alaturi de membrii familiei sale.
In 1928, verisorii Dolla, Margarita si Philip (viitorul duce de Edinburgh, actualul sot al reginei Marii Britanii) - copiii printului Andrei - au venit in vacanta la Mamaia. Peste un an, a fost randul printului Paul al Iugoslaviei, al sotiei acestuia Olga si al celor doi baieti ai lor.
Olga, fiica mai mare a lui Nicolae, unchiul principesei Elena, si sora principesei Maria, ulterior ducesa de Kent, va deveni una dintre cele mai bune prietene ale Elenei in timpul dificililor ani ce au urmat intoarcerii lui Carol din exil.
Elena Lupescu tragea cu urechea
Domnul Hill a venit in Romania in anul 1929, ca tutore al lui Mihai, si copilul parea sa se inteleaga bine cu el. Tanarul rege accepta fara sa se planga ceremoniile la care trebuia sa participe, potrivit noului sau statut. Dupa cum spune Arthur Gould Lee, „el putea privi cu interes paradele militare, raspunzand salutului militarilor si nespunand niciodata ca e prea obosit. Uneori, Mihai o intreba pe mama lui daca poate merge la joaca, si cand aceasta il refuza, nu protesta niciodata”.
La Bucuresti, zvonurile se intensificau si multi taranisti credeau ca, daca vor reusi sa fie creditati cu revenirea lui Carol pe tron, el le va favoriza partidul, asa cum procedase Ferdinand cu liberalii. Liderul PNT nu era insa la fel de optimist. Maniu nu-l dorea neaparat pe Carol pe tron, ci, in virtutea energiei si a capacitatii sale administrative, doar ca membru al Consiliului de Regenta.
In timpul negocierilor purtate la Paris, oamenii lui Maniu au inaintat, asadar, trei conditii pentru revenirea printului. Acesta trebuia sa accepte postul de Regent Principal, sa se desparta definitiv de amanta lui (Elena Lupescu) si sa se impace cu fosta sotie. Printul a declarat verbal ca accepta toate conditiile, dar nu a semnat niciun act in acest sens.
In vreme ce, aflata in casa ei de la Neuilly, Elena Lupescu putea asculta toate aceste negocieri tragand cu urechea dintr-o camera invecinata, la Bucuresti, principesa Elena, al carei destin, ca si al fiului ei, depindea in egala masura, ca si al „Duduii”, de rezultatul convorbirilor, era tinuta intr-o bezna totala. Maniu, care o cunostea prea putin, se temea - marturisea chiar el - ca, daca s-ar fi increzut in ea, principesa ar fi exploatat aceasta incredere, poate chiar declansand un razboi civil.
Intoarcerea lui Carol
Marti, 3 iunie 1930, Carol a plecat de la Paris, la volanul masinii sale. In ziua urmatoare, Maniu a aflat despre dorinta lui de a se intoarce in tara si i-a trimis un mesaj, sfatuindu-l sa astepte pana in primavara anului urmator. Joi, pe 5 iunie, bunica lui Mihai a plecat, intr-o vizita de doua saptamani, in Germania, care urma sa includa si punerea in scena a „Patimilor lui Iisus” la Oberammergau. Maniu a fost informat ca printul Carol va sosi in ziua urmatoare, la ora 18.00.
Printul Carol a decolat de la München in dimineata zilei urmatoare, a zburat deasupra Austriei si Ungariei fara incidente, dar pilotul a fost apoi nevoit sa aterizeze in apropiere de Cluj, din lipsa de ulei. Deoarece nu a putut ajunge la cartierul general al Grupului 11 Armata, unde era asteptat, cei din Aviatia Militara au trimis un avion, care l-a localizat repede. Carol a fost transferat in acest avion, in care a efectuat restul calatoriei.
Deasupra Bucurestiului era deja intuneric si nu se mai putea ateriza pe platoul de langa Cotroceni, astfel incat avionul a virat spre Aeroportul Baneasa, unde pistele erau luminate. Aparatul a aterizat la 22.05 - cu patru ore intarziere fata de momentul preconizat. Printul Carol era complet infofolit si nimeni nu l-ar fi putut recunoaste usor. Temandu-se initial ca e vulnerabil, printul a fost condus la Cotroceni, unde fratele sau, Nicolae, l-a imbratisat calduros.
Amanta regala si politica
Una dintre primele actiuni ale printului a fost de a-i telefona lui Maniu si de a-l anunta: „Domnule Maniu, am sosit”. Maniu i-a urat bun-venit si l-a anuntat ca este asteptat la Presedintia Consiliului de Ministri, unde va fi oaspetele guvernului. Carol a ezitat si a spus ca mai bine ramane la Cotroceni, dar ar dori sa-i vorbeasca lui Maniu. Prima lor intalnire va avea loc, asadar, nu in termenii propusi de Maniu, ci pe terenul stabilit de Carol.
Printul a inceput prin a spune ca, de vreme ce situatia politica a Romaniei se inrautateste treptat, el este gata sa puna umarul la reconstructia tarii. Maniu i-a replicat ca personal nu poate lua nicio masura care sa duca la detronarea Regelui Mihai, caruia ii jurase credinta. Totusi, el a facut cateva propuneri, a caror acceptare de catre Carol ar fi putut duce la abrogarea Actului de la 4 ianuarie 1926, astfel incat tronul sa revina fiului mai varstnic al Regelui Ferdinand.
Mai intai, Regele Carol trebuia sa devina membru al Consiliului de Regenta, probabil in locul lui Sarateanu. In al doilea rand, el trebuia sa-si indeplineasca angajamentele luate in timpul negocierilor de la Paris, reluand mariajul cu principesa Elena si renuntand la doamna Lupescu.
Principesa Elena era mama actualului rege si, potrivit tuturor uzantelor sociale si constitutionale, ea urma sa devina regina. In orice caz, nu putea fi inlocuita cu o amanta regala care, data fiind experienta altor tari, cu siguranta s-ar fi amestecat direct in politica. Mai mult, atentiona Maniu, atunci cand va deveni rege, Carol va trebui sa accepte toate restrictiile pe care Legea fundamentala a tarii le punea in calea instaurarii unui regim monarhic autoritar.
Carol, care stia ca premierul putea apela la lege pentru a-l expulza, s-a marginit sa spuna ca, desi vede diferit situatia, era gata sa accepte, in principiu, aceste formule. Bucuros va face parte din Regenta, dar isi rezerva dreptul de a deveni rege dupa cel mult sase luni.
Trei intrebari
Maniu trebuie sa fi parasit palatul stiind deja ca toate juramintele lui Carol nu au valoare. De partea cealalta, Carol observase ca, in ciuda puternicelor argumente pe care le prezentase, Maniu ii acceptase venirea fara sa protesteze. De aceea, printul a decis sa-si petreaca restul noptii consolidandu-si pozitia, fata de alti lideri politici, mai putini atasati decat Maniu de subtilitatile etice si constitutionale.
El l-a atras de partea sa pe Ion Mihalache, al doilea om in ierarhia PNT, si pe profesorul Gheorghe Bratianu, liderul unei grupari liberale disidente. Totodata, Carol a purtat discutii cu influente personalitati militare si cu liderii unor formatiuni politice mai marunte.
In dimineata zilei urmatoare, 7 iunie, el il anunta sec pe Maniu ca, avand sprijinul armatei si al parlamentului, va cauta nu doar anularea Actului de la 4 ianuarie, ci si proclamarea sa imediata ca rege al Romaniei. Deja ziarele aveau tiparite, pe prima pagina, cu litere de-o schioapa, titluri bombastice de genul „Traiasca Salvatorul Romaniei Mari!”, micul Mihai a intrebat-o pe mama lui de ce sunt atat de multe flori si steaguri pe strazi.
Principesa Elena si-a incalcat atunci propria-i regula de a nu-si critica niciodata sotul in fata fiului lor; Mihai avea deja 8 ani si ea i-a explicat, cat a putut mai bine, ce se intamplase. Dar daca tatal sau venise „pe furis”, a intrebat Mihai, de ce i se permisese sa ramana? Cand principesa l-a instiintat ca in alte tari, pentru o asemenea fapta, Carol ar fi fost ucis, Mihai, care nu si-l mai amintea deloc pe tatal sau, a replicat ca mai bine se intampla asa.
Pe 6 iunie, la pranz, i-a pus mamei sale trei intrebari: „Despre asta vor sa discutati acesti ministri care au venit la tine?”, „Ce crede bunica despre aceste lucruri?”, „Dar unchiul Nicky?”. Principesa a simtit insa ca nu ii poate raspunde. Ar fi trebuit sa-i spuna ca Maniu si ministrii sai nu aveau incredere in ea, ca bunica tocmai ii trimisese o telegrama de felicitare de la Oberammergau si ca unchiul Nicky, fratele lui Carol, fusese, din motive personale, unul dintre organizatorii complotului.
Devenise clar ca propusa anulare a actului din 1926 va fi interpretata ca trecerea succesiunii direct de la Ferdinand la Carol - ca si cum Mihai nu ar fi fost niciodata rege. Carol va prelua si, mai tarziu, va vinde chiar si proprietatile private - tablourile si unele fabrici de pe Valea Prahovei - pe care Ferdinand le mostenise de la Carol I si i le daruise lui Mihai, prin codicilul atasat testamentului sau.
BIOGRAFIA AUTORULUI
Spion, traducator si scriitor
> Ivor Porter a fost parasutat in Romania in anul 1943 pentru a face spionaj, dar a fost prins de autoritatile romane, care nu l-au predat nemtilor, aliatii de atunci.
> Autorul lucreaza ca traducator in comandamentul lui Antonescu si este martor la evenimentele din 23 august 1944.
> Il cunoaste pe Regele Mihai in acele timpuri, iar apoi, peste ani, il viziteaza pe rege in exil, la Versoix.
> Porter devine biograful oficial al regelui si concepe lucrarea de mai sus, la care a scris vreme de 15 ani.
> Volumul a aparut in luna aprilie la Editura ALL, pret 34,90 lei. Cartea a fost tradusa de Gabriel Tudor si revizuita de Christian Mititelu.
Recomandările noastre
