După cel puţin trei ani de tergiversări, o eventuală blocare a construirii monumentului riscă să pună România într-o poziţie delicată în faţa comunităţilor evreieşti.

Controversa legată de amplasarea, în Parcul Brezoianu, a Memorialului Holocaustului - un proiect cunoscut de trei ani dar contestat abia acum de organizaţiile ecologiste - riscă să creeze o situaţie delicată, din care imaginea României ar putea avea de suferit. Pe de-o parte, ecologiştii ameninţă că vor bloca în justiţie construcţia monumentului, acuzând primăria de continuarea „genocidului spaţiilor verzi”, prin sacrificarea a 3.000 de metri pătraţi de spaţiu verde din centrul Capitalei.

De cealaltă parte, reprezentanţii comunităţii evreieşti din România denunţă bâlbele autorităţilor, care amână de mai bine de trei ani construirea monumentului, arătând că în spatele „tărăboiului” din ultima perioadă se ascund, de fapt, interesele anumitor persoane care nu sunt de acord cu existenţa sa.

Miniscandalul cu iz dâmboviţean ar putea avea consecinţe neplăcute pe plan extern şi l-ar putea pune într-o situaţie dificilă pe preşedintele Traian Băsescu în timpul apropiatei sale vizite în Israel, stat faţă de care se angajase că monumentul va fi gata până la sfârşitul anului 2008. La aceasta, se adaugă cuvântul dat recent de ministrul de externe, Cristian Diaconescu, care, în timpul unei întâlniri în SUA, a promis liderilor comunităţii evreieşti că va grăbi implementarea proiectului. „Avize ilegale”

Organizaţiile nonguvernamentale (ONG) de mediu susţin că parcul figurează cu statut de spaţiu verde în documentaţia de urbanism a Primăriei Sectorului 5. Astfel, arată ecologiştii, „Planul Urbanistic Zonal necesar construcţiei, adoptat în octombrie 2008 de Consiliul General al Primăriei, este ilegal, deoarece încalcă legea care interzice schimbarea destinaţiei spaţiului verde”. „Mai mult, Agenţia locală de mediu a aprobat construcţia fără ca lucrarea să fie introdusă în comisia de avizare tehnică de specialitate”, subliniază Dan Trifu, preşedintele fundaţiei Eco-Civica.

Argumentele ONG-urilor se leagă şi de mutarea pe un alt teren a 32 de arbori, care, în lipsa unei pregătiri prealabile de trei ani, nu pot supravieţui. Primăria Capitalei n-a catadicsit să demareze aceste pregătiri, deşi ar fi avut la dispoziţie acest interval.

Piatra de temelie a monumentului a fost pusă în parc încă din octombrie 2006, în prezenţa preşedintelui Traian Băsescu şi a ministrului culturii de la acea vreme, Adrian Iorgulescu. Acţiune în justiţie

La începutul săptămânii trecute, imediat după ce primăria a semnat avizul de defrişare a parcului, ONG-urile au anunţat că vor acţiona în instanţă autorizaţia de construcţie obţinută de Ministerul Culturii şi că vor solicita o ordonanţă preşedinţială de suspendare a lucrărilor până la rezolvarea pe fond a cauzei.

Demersul vine însă la jumătate de an după ce proiectul a fost supus dezbaterii publice, la Primăria Capitalei. Dezbaterea a avut loc în septembrie 2008, fără ca cineva să-şi exprime public nemulţumirea.

Pe de altă parte, directorul Administraţiei Monumentelor şi Patrimoniului Public din Primăria Capitalei, Florin Necula, a declarat că, în 2006, la momentul adoptării proiectului, el nu a fost consultat. „Aş fi vrut să fiu invitat, dar nu s-a întâmplat. Ministrul (culturii - n.r.) a hotărât asta fără să se consulte cu primăria”, arată Necula. Interese...

Preşedintele Eco-Civica, Dan Trifu, a ţinut să precizeze că ONGurile nu au fost niciodată împotriva construcţiei monumentului, ci împotriva amplasării acestuia pe spaţiul verde. „Noi ştim foarte bine prin ce tragedie au trecut evreii şi chiar vrem să-i sprijinim. N-am vrea însă nici să dăm apă la moară celor care abia aşteaptă să găsească un motiv ca să fie împotriva lor”, a subliniat Trifu. Potrivit acestuia, ONG-urile vor încerca o negociere cu reprezentanţii comunităţii evreieşti pentru schimbarea amplasamentului.

Premisele nu se arată însă favorabile. „Nu vreau să-i cunosc pe cei puşi de alţii să facă tărăboi. Nu am ce să negociez, pentru că nu ne implicăm în această problemă. E penibil ce se întâmplă. De ce nu s-a sesizat nimeni când s-a tăiat pădurea Băneasa?”, a replicat vice pre şe dintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, Paul Schwartz. El a denunţat, în schimb, tergiversările care au dus la amânarea cu trei ani a construcţiei. „Până la urmă, e în joc imaginea României în lume. Nu e monumentul nostru, e al statului român. Îl fac, bine, nu-l fac, iarăşi bine!”, a conchis Schwartz. ... imobiliare

Virgil Niţulescu, fost secretar de stat în Ministerul Culturii, însărcinat în trecut cu supervizarea proiectului, spune că în spatele tergiversărilor s-ar fi aflat de fapt interese de natură imobiliară, primăria având alte gânduri cu terenul respec tiv. „Primăria voia, de fapt, să construiască o parcare subterană, care intra şi sub zona parcului. Însă monumentul are, la rându-i, elemente subterane. Practic a fost vorba de ciocnirea a două proiecte”, explică el. Niţulescu susţine că, pe lângă nenumăratele obstacole de natură birocratică, proiectul a fost amânat cu bună-ştiinţă de primărie.

Într-un comunicat referitor la cererea ONG-urilor ca amplasamentul Memorialului să fie schimbat, Ministerul Culturii precizează că „aşa cum un gest restaurator autentic exclude echivocul şi parţialitatea, în acelaşi fel un astfel de monument nu poate fi realizat decât într-un loc central al spaţiului public, şi nu într-unul aflat la periferia cotidianităţii”. Ministerul s-a angajat ca, în schimbul defrişării, să planteze în Parcul Izvor de patru ori mai multe plante decât în Parcul Brezoianu. Dincolo de conflictele locale

Într-o declaraţie acordată EVZ, ministrul de externe Cristian Diaconescu a arătat că edificarea Memorialului este o chestiune care trebuie înţeleasă la justa valoare de toate părţile implicate, fiind „un gest cu o simbolistică ce depăşeşte nivelul unei conflictualităţi locale”.

„În această perioadă de criză economică, când gesturile şi atitudinile xenofobe apar în diverse colţuri din Europa, este bine să reamintim ce s-a întâmplat în urmă cu 75 de ani, când, pe fondul unei crize similare, s-a generat o reacţie de respingere, uneori violentă, faţă de anumite categorii etnice”, a mai spus Diaconescu.

Potrivit acestuia, există semnale că, la inaugurarea Memorialului, România va avea parte de un moment internaţional important. „Am promisiuni de la şefii comunităţilor evreieşti că vor fi prezenţi jumătate dintre liderii europeni, care înţeleg simbolistica acestei inaugurări”, a precizat ministrul.

CREAŢIE In Memoriam

Monumentul Holocaustului, o creaţie abstractă a sculptorului Peter Jacobi, va fi ridicat în memoria crimelor comise în timpul celui de-al Doilea Război Mondial împotriva comunităţii evreieşti şi a comunităţii rome. Acesta urmează să ocupe o suprafaţă de 2.894 de metri pătraţi pe terenul actualului Parc Brezoianu, aflat în perimetrul străzilor inginer Anghel Saligny, Mihai Vodă, Brezoianu şi Lipscani. Monumentul va cuprinde cinci piese: un Memorial, Steaua lui David, Via Dolorosa, Roata Ţiganilor şi Coloana, aceasta din urmă având o înălţime de şapte metri.

Potrivit proiectului, 20% din suprafaţă va fi ocupată de spaţii verzi. Iniţiativa realizării monumentului aparţine Ministerului Culturii, ca urmare a recomandărilor Comisiei internaţionale pentru studierea Holocaustului din România (Comisia Wiesel) şi a consultărilor cu reprezentanţi ai Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România şi cu supravieţuitori ai Holocaustului.

PRO ŞI CONTRA

Vecinii văd monumentul la periferie

Bucureştenii care locuiesc în zona Parcului Brezoianu ar prefera ca monumentul să fie mutat mai la periferie. Sunt contrazişi, însă, de cei din cartierele mărginaşe. „Deci aici vor să-l facă, bandiţii!”, scrâşneşte din dinţi Ion Muşat, aflat în plină dezbatere cu vecinul lui, la fel de înverşunat împotriva construirii monumentului pe locul părculeţului lor. „Nu sunt de acord! Sunt atâtea locuri unde ar trebui să se facă monumentul. Este o oază de verdeaţă pentru toţi locuitorii din zonă. Aici Oprescu a greşit, dacă îi lasă să facă”, spune apăsat şi Constantin Rădoi.

Ştefania trece zilnic prin faţa părculeţului, în drum spre serviciu, şi punctează scurt: „Sunt bolnavi, să nu facă asta! Spaţiul verde trebuie să rămână, să-i trimită cu monumentul mai la margine!”.

Ioan Bulcuş locuieşte în Balta Albă, dar se declară cunoscător al Bucureştiului şi consideră o idee bună ridicarea edificiului. „E util şi ca parc, dar nu-şi prea îndeplineşte rolul pentru că este mic şi e într-un loc foarte poluat. În schimb, Holocaustul a fost un eveniment important în istoria omenirii şi trebuie să amintim cumva de asta. Atunci au avut de suferit, pe nedrept, atâţia oameni valoroşi şi ar merita să aibă un lăcaş pentru pomenirea lor”, spune acesta. (Andreea Archip)

"Să nu facă asta! Spaţiul verde trebuie să rămână. Să-i trimită cu monumentul mai la margine." - Ştefania, angajată a unei firme din apropierea parcului

PARCUL BREZOIANU. Spaţiul verde este mărul discordiei dintre ecologişti şi alţi contestatari Foto: Vlad Stănescu

Citiţi şi: Parcul Brezoianu va renaşte de patru ori mai mare EDITORIALUL EVZ: Nu vedem Holocaustul din cauza copacilor La români, capul plecat sabia îl taie Un parc bucureştean, ameninţat de Monumentul Holocaustului Muzeul Holocaustului, în pericol de dispariţie