Ceea ce plutea in aer s-a intamplat: Dinamo l-a dat afara pe cel mai bun antrenor pe care l-a avut de la Mircea Lucescu incoace.
Discipol al maestrului, Rednic i-a calcat, dintre toti, cel mai apasat pe urme. In tot ceea ce face, aminteste de „Il Luce”: felul de a pregati partidele; abilitatea de a descoperi jucatorii de valoare; capacitatea de a-i revitaliza pe cei considerati plafonati; chiar si acea inabilitate de a gestiona relatiile cu jucatorii pe termen mai lung.
Mediocrii care conduc acum destinele „ros-albilor” nu inteleg absolut nimic. Iar Rednic a cazut, de fapt, victima propriei valori. Anul trecut, Borcea si Turcu se tavaleau in fata antrenorului si-l implorau sa califice echipa macar in cupele europene. Pe vremea aceea, inca mai constientizau adevarata valoare a lotului.
Nu s-a inteles ca victoriile istorice din Ghencea si Giulesti, titlul cucerit inca din tur, calificarea dupa 17 ani in primavara europeana - toate i s-au datorat, de fapt, lui Rednic. „Puriul” a cucerit „en-fanfare” campionatul cu jucatori reesapati, care cu doar cateva luni mai devreme se chinuiau ingrozitor sa prinda locul trei. Cum nici Borcea, nici Turcu, nici Badea nu sunt altceva decat niste oameni recenti, fara memoria zilei de ieri si fara anticipatia zilei de maine, cu totii s-au inchipuit marii lideri ai unei superechipe.
De fapt, esecurile de acum au fost pregatite prin transferurile de asta-vara. „Echipa de Liga” a lui Borcea s-a intrupat din ratati ratangii ca Zicu, mediocri patentati precum Oprita, rebuturi ca Vali Nastase si marfa refuzata la export, precum Bratu. Cu aceasta „trupa pe butoaie” i s-a pretins lui Rednic sa intre in grupele Ligii Campionilor.
Un proverb spune ca, daca intri in cocina, te mananca porcii. Rednic a intrat la Dinamo pentru a face performanta cu niste oameni care nu merita si nici nu inteleg. Ce inseamna, la Dinamo, sa fii cel mai bun? Inseamna ca nu meriti mai mult de un scuipat.
Recomandările noastre
