Sezonul cald a crescut vânzările de mititei, frigărui, grilluri şi cărbuni. Pentru a satisface pofta de grătar a românilor, unii producători au lansat şi micii din carne de struţ sau cârnaţii dietetici.

Sezonul vacanţelor e pe terminate, iar grătarele la iarbă verde sau dintre blocuri vor începe din nou să sfârâie în competiţia „cine face cei mai gustoşi mici şi cel mai înecăcios fum“. Nici până acum vara n-a fost rea pentru producătorii şi comercianţii care s-au axat pe cele trebuincioase românului la un grătar. Cei mai mulţi anunţă vânzări-record.

Cu toate că-şi trage seva din sârbeştii cevapi, cu oarece influenţe turceşti şi greceşti, mititelul rămâne vedeta grătarului la români. Se vinde acum în zeci de sortimente, inovate pentru că le-a cerut chiar piaţa şi se găteşte în zeci de feluri, de fiecare dată după o reţetă originală.

„Micul“ din vara lui 2008 sfârâie la fel de bine pe grătarul încins de cărbunii de mangal, pe cel alimentat cu lemne, dar şi pe grillul de firmă cu gaz sau pe cel ridicat din piatră în curtea vilei de miliarde. Pentru românul mediu, grătarul e mâncarea „noastră“, de la strămoşii daci. Românul înstărit îl copiază în schimb pe J.R. Ewing, care-şi întorcea hamburgerul pe grillul elegant de lângă piscină în serialul „Dallas“.

DE WEEKEND

Goana după mititei începe joia

Vânzările de mititei şi produse din carne refrigerate pentru grătar au crescut puternic în această vară. Nici grătarele în sine nu s-au prăfuit prin magazine: românul a luat orice model care se poate arunca în portbagaj. Comercianţii spun că a fost nevoie să-şi schimbe filosofia de business, iar comercianţii şi-au pus imaginaţia la treabă. Sunt producători pe piaţă care au ajuns la 25 de tipuri de produse pentru grătar.

„În perioada mai-iulie 2007, vânzările de produse pentru grătar au crescut în volum cu 53,75% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar ca valoare, creşterea a fost de 72%. Pentru că avem o cerere aşa de mare, am ajuns la un număr de 25 de tipuri de produse pentru grătar, de la mititei de câteva feluri, la frigărui de mai multe tipuri şi fripturi gata condimentate. Începând din ziua de joi, nu mai putem face faţă pur şi simplu comenzilor pentru aceste produse“, ne-a declarat Sorin Minea, proprietarul Angst.

La Auchan Titan, singurul hipermarket din reţeaua MGV Distri-Hiper SA deschis şi în vara anului trecut, vânzările de mititei s-au menţinut la acelaşi nivel. În schimb, frigărui s-au vândut cu 40% mai multe faţă de anul trecut.

Reţeaua Carrefour se laudă pe vară cu o creştere de 5% a vânzărilor de mititei şi frigărui faţă de anul trecut şi cu o creştere de 90% faţă de perioada extrasezon. Grătar să fie!

Creşteri spectaculoase au înregistrat şi vânzările de grilluri şi ustensile de picnic. „În vara aceasta am vândut cu 45% mai multe grătare (grill) cu cărbuni, cu 50% mai multe grilluri pe gaz, cărbunii şi lemnul ambalat pentru grill au înregistrat vânzări mai mari cu 30%, iar la ustensilele de picnic e o creştere de 5%-10%“, ne-a declarat Andreea Mihai, directorul de marketing de la Carrefour.

Comparând perioada mai-august de anul trecut cu aceeaşi perioadă a acestui an, Auchan Titan a înregistrat creşteri importante la anumite categorii de produse: grătarele cu gaz (peste 250%) sau cărbunii şi accesoriile pentru grătar (ambele cu peste 230%). La grătarele mobile, hipermarketul a înregistrat o creştere de 50%.

„Aceste evoluţii nu înseamnă doar că oamenii au ieşit mai mult la barbecue, dar şi faptul că, profitând de experienţa de anul trecut, ne-am mărit şi diversificat gama pe aceste categorii de produse“, a precizat Mariana Drăgan, manager de comunicare la MGV Distri-Hiper SA.

Aşa cum era de aşteptat, vânzări importante au fost înregistrate şi în benzinării. La Petrom SA, companie care deţine cea mai extinsă reţea de benzinării, în 2007, vânzările de cărbuni şi accesorii au reprezentat 1% din cifra de afaceri pe zona de magazin. În primele şapte luni ale anului 2008, în reţeaua Petrom şi PetromV, acelaşi segment reprezenta 1,6%, iar creşterea faţă de 2007 pe această grupă este de aproximativ de 50%, spun reprezentanţii companiei.

50% a fost creşterea medie înregistrată la vânzările de produse din carne pentru grătar

PREFERAT DE PROPRIETARI

Obrazul subţire, cu grill pe gaz se ţine

Pe o piaţă ceva mai matură, nu mai merge cu orice, numai fum să scoată! Gusturile românilor s-au rafinat şi în materie de grătare, iar cei mai mofturoşi au trecut la grillul pe gaz. „Clienţii noştri au între 30 şi 55 de ani şi un nivel de pregătire superior. Mulţi sunt avocaţi, doctori, notari, arhitecţi sau manageri. În general, sunt persoane cu un nivel de trai ridicat, care deţin casă sau vilă ca locuinţă principală“, spune Laura Georgescu, manager la 360 Multi Solution SRL Bucureşti, importator al grillurilor pe gaz Enders.

Firma a vândut în perioada mai-iulie, în medie, zece grătare Enders pe lună, produse cu preţuri între 1.500 şi 4.150 lei, cu service inclus. Fanii grătarului cu gaz spun că acesta este mai comod, presupune mai puţin timp pentru gătit şi se poate folosi pentru mai multe preparate, cum ar fi fructele de mare, peştele sau legumele.

MENIU COMPLET. La grătarul cu gaz se pot găti preparate variate

POVESTEA MICULUI

Nişte patricieni mai mititei

Există multe povestiri cu privire la originea mititeilor. Una dintre ele vorbeşte despre o cârciumă celebră din Bucureştiul de altădată, „Leul şi Cârnatul“. Cu un leu mâncai aici un cârnat. Despre cârnaţi se spune că se numeau „patricieni“. Într-o zi, maţele pentru cârnaţi au lipsit, iar cârciumarul a pus umplutura pe grătar. Unul dintre clienţi, privind în farfurie, ar fi strigat: „Da’ mici sunt cârnaţii ăştia!“.

Mititei à la Păstorel

Teodoreanu are o reţetă celebră, preluată de Radu Anton Roman în cartea sa de bucate româneşti. Conform acestei reţete originale, carnea pregătită pentru mititei, cu ienibahar, pâine muiată şi alte mirodenii, se suceşte pe masă, până se obţine o formă cilindrică şi apoi se aşază pe grătarul încins. Prăjirea trebuie să se facă încet, ca să nu „se pripească în exterior, rămânând cruzi la mijloc“.

INOVAŢII

Mititei de struţ Ca să ţină pasul cu românul îndrăgostit de grătar, procesatorii autohtoni au fost nevoiţi să inoveze. Aşa au apărut micul precopt, mititeii din carne de struţ sau cârnaţii „light“. Ultimul răcnet sunt fleicuţele de Manganliţa, a căror grăsime, bogată în Omega 3, este anticolesterol.

> Mititeii precopţi de la Angst s-au născut la Campionatul European de Fotbal. Ca să nu stea clienţii la coadă, lângă stadionul din Zürich, şi ca să nu facă prea mult fum, partenerul elveţian al lui Sorin Minea, a copt înainte micii, într-un cuptor. Aşa, mai stau doar trei minute pe grătar. Acum, semipreparatul se cumpără din magazine şi se poate găti la microunde tot în trei minute.

> Mititeii din carne de struţ de la Surake sunt cel mai accesibil produs din carnea acestei păsări comercializat în România. Kilogramul costă maximum 25 de lei, în timp ce fripturile ajung şi la 90 de lei/kg. Anul trecut, la lansare, se vindeau câteva kilograme, acum comanda este de 200 de kg pe săptămână.

> Cârnaţii „light“ sunt dietetici şi sunt preparaţi doar din carne de pui şi curcan. Conţin şi ulei de palmier.

PĂREREA GURMANDULUI

Dan Chişu, un adevărat cunoscător într-ale gastronomiei, spune că nu mănâncă mititei decât o dată la jumătate de an. Şi atunci, porţia e de patru mici, cumpăraţi de la Cocoşatul. Mititeii sunt, în opinia sa, poate cel mai controversat produs din bucătăria balcanică, pe care şi-l dispută deopotrivă grecii, sârbii, bulgarii, turcii şi românii. Mai crede că suntem un popor cu o proastă memorie afectivă a mâncării. „Pentru români, fleica este cea mai bună bucată de carne, iar gustul cârnaţilor mâncaţi în copilărie nu poate fi egalat“, crede Chişu. Acesta ne-a reamintit de un studiu în care majoritatea românilor, întrebaţi ce şi-ar dori să mănânce dacă ar beneficia de un prânz gratis, au răspuns că vor friptură la grătar şi cartofi prăjiţi.

PĂREREA NUTRIŢIONISTULUI

Cei mai nocivi mititei sunt cei care au în compoziţie multă carne de porc, spune doctorul Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare. Recomandă în primul rând reţetele originale, iar pentru fripturile marinate înainte, evitarea glutamatului de sodiu conţinut de produsele de tip Vegeta. „Sunt nocivi mai ales micii făcuţi în tigaie şi cei care, deşi sunt fripţi pe grătar, vin în contact cu fumul rezultat din stropii de grăsime care se scurg din carne. Putem rezolva asta, dacă nu lăsăm grăsimea să se aprindă, stropind grătarul cu apă, pe care o ţinem lângă noi atunci când gătim“, a mai precizat nutriţionistul. Cât priveşte dieta copiilor: „Mititeii sunt permişi abia după 10 ani, pentru că mâncarea de acest gen e prea «grea»“.

MODA BATE PORTOFELUL De la obsesia naţională, la visul din „Dallas“

Indiferent de statutul social, românii sunt adevăraţi fani ai grătarului. Chiar dacă resortul nu e acelaşi pentru românul mediu care aruncă un grătar mobil în portbagajul maşinii, şi cel cu bani, care ridică unul de piatră în curtea vilei.

Explicaţiile, crede antropologul Ioana Popescu, director de cercetare la Muzeul Ţăranului Român, ţin atât de specificul românesc, dar şi de influenţele globale.

„În vremurile pe care le trăim, există o adevărată obsesie pentru timpul scurt de preparare, pentru comoditatea pe care o simţi atunci când ieşi la grătar. Îmi aduc aminte că, prin anii ’90, când ieşeam şi noi pentru prima dată în Europa, nu-i înţelegeam pe francezi, care erau foarte bucuroşi că ies la un grătar, la iarbă verde. Mai mult, vrem să fim în aer liber, în natură, să mâncăm sănătos, cu mai puţin ulei şi grăsimi“, explică Ioana Popescu.

Pe de altă parte, românilor le place gătitul la purtător, la vecini, să mănânce în curtea bisericii la hram, în faţa cârciumii şi nu în cârciumă, spune antropologul.

La asta se adaugă ideea de specific - „micul nostru românesc, pe care-l mânca şi Decebal“.

„În ceea ce-i priveşte pe românii proaspăt îmbogăţiţi, pot să vă spun că grătarul lui din piatră, construit în faţa vilei, nu într-o curte intimă din spate, cel care se vede de după porţile de Cimitir Bellu ale căsoaiei, e o emblemă de status social. El face ce a văzut că fac miliardarii în serialul american «Dallas», atunci când frig câte o costiţă pe grătarul de lângă piscină“, a adăugat Ioana Popescu.

Ioana Popescu, antropolog: "Românii vor mâncare specifică, micul nostru pe care îl mânca şi Decebal."

REFLEXE GLOBALE

De ce iubesc alţii grătarul > Obsesia contemporană pentru confort şi comoditate, asigurate prin timpul scurt de preparare

> Întoarcerea la natură, în aer liber

>Întoarcerea la practicile strămoşilor

> Obsesia pentru mâncarea sănătoasă, mai puţin preparată, fără grăsimi

REFLEXE ROMÅNEŞTI

De ce le place românilor la grătar > Tradiţia de a fi împreună cu cei dragi, de a mânca împreună în poiană

> Dorinţa de „bucătărie“ la purtător, cu care să mergem în afara casei

> Obsesia pentru mâncare cu specific românesc