În Ordinul 449, publicat în 9 aprilie 2015 în Monitorul Oficial, sub semnătura ministrului Sănătății de atunci Florian Dorel Bodog, se specifica, la articolul 23, lit c, că unul dintre ”Criteriile de eligibilitate pentru unităţile care derulează AP-IMA” este ”dotarea existentă (accesul la cel puţin două angiografe”. Acum a venit ministrul Victor Costache, chirurg cardiolog la clinica privată Polisano, și a modificat Ordinul 449, decizând că este de ajuns ca un spital de stat sau privat, inclus în Programul AP-IMA, să aibă doar un angiograf.

Din acest moment acuzațiile au început să curgă la adresa ministrului Costache, acuzat că vrea să favorizeze clinica din Sibiu unde operează. Nu a reușit să explice clar de ce a făcut acestă mișcare și cât de adevărate sunt acuzațiile ce-i sunt aduse.

Dr. Dan Delanu, care lucrează și într-un centru privat de cardiologie aparținând Spitalului Monza, spune că acel criteriu de la art 23 prin care se cereau centrelor de infarct două angiografe reprezintă un obstacol în derularea corectă și în evoluția programului de infarct. De fapt, în ciuda Ordinului 449, spune doctorul Deleanu, ”și până acum unele centre de infarct funcționau cu un singur angiograf, neținându-se cont de acest criteriu”.

În actul semnat de ministrul Bănicioiu în 2015, figurează 18 spitale de stat din întreaga țară, incluse în programul finanțat de stat. Nu de Casa de Asigurări de Sănătate! În 2017, tot prin modificarea ordinului, a fost inclus pe listă și spitalul din Pitești, de ministrul Bodog. Din verificările noastre, nu toate aceste spitale aveau în dotare două angiografe.

Medicul Deleanu ne-a confirmat acest lucru și ne spune:

”De exemplu, Institutul C.C.Iliescu București funcționează cu un singur angiograf de peste 1 an, dar și alte centre ca Spitalul Elias, Sp.Militar, centrele din Brașov, Suceava, Constanța, chiar Iașiul și Timișoara au funcționat sau funcționeaza și acum pentru programul de infarct cu un singur angiograf.

De fapt, niciodata nu s-au folosit două angiografe simultan, chiar în centrele care dispuneau de acestea, pentru că nu existau suficienți doctori și asistente să poată lucra simultan pe două angiografe. Mult mai util ar fi ca, în aceste cazuri, pacienții să fie redirecționați către centre paralele, care pot avea un singur angiograf. De exemplu, în București ar fi nevoie încă de minim 3 centre (de stat sau private) care pot prelua cazurile din centrele supraaglomerate unde pacientul cu infarct așteaptă uneori prea mult până la intervenție.

Cred ca blocarea in aceasta paradigma de a avea neaparat două angiografe pe centru este foarte dăunătoare și nu duce decât la blocarea sistemului. E mult mai util de a avea un centru cu un singur angiograf, de exemplu la Craiova sau Tg.Jiu care poate face imediat stentarea în infarct acolo, decât să trimiți pacienții 4-6 ore spre București, în centrele cu așa-zisele două angiografe. 

E bine de știut că tratamentul pacienților cu infarct stagnează de câțiva ani pentru că numărul de centre în țară este prea mic pentru numărul pacienților și repartizarea acestora pe teritoriul țării, precum și prin finanțarea care a fost insuficientă în ultimii ani, scăzând cu circa 20-30% pe an”. 

Legat de includerea în circuitul acestui program și a spitalelor private, dr. Dan Deleanu crede că, cel puțin în domeniul cardiologic de urgență, acesta este un lucru bun pentru pacienți.

”Ar fi nevoie de cel puțin un centru în fiecare reședință de județ. Cred că includerea unor centre private în programul de infarct este singura modalitate la ora actuala de a mari semnificativ numărul de centre în țară, într-un timp scurt, în favoarea evidentă a vieții pacienților. De asemenea, este important ca în paralel cu programul de pregătire a medicilor în cardiologie intervențională din țară care trebuie și el lărgit, să putem aduce medici români specializați în afară, pentru a lucra în aceste centre”.

Spitale care au angiografe finanțate de stat

Ministrul Victor Costache a motivat că printre spitalele private care vor beneficia de finanțare de la stat pentru achiziția unui angiograf se va afla și Spitalul Polisano din Sibiu, pentru că este singura unitate de cardiologie din regiune. Într-adevăr, așa este. Dacă studiem lista spitalelor de stat incluse în fostul Ordin vedem că intervenția de urgență la infact miocardic acut se poate face la Cluj sau la Târgu Mureș.

În București, spitalele private depre care s-a spus că vor beneficia de includerea în programul AP-IMA sunt Sanador și Monza, iar la Bacău, Spitalul Județean. Ministrul Costache neagă această informație. Poate doar o anchetă a Corpului de Control a Prim-Ministrului să facă lumină.

Unitățile sanitare din rețeaua de stat care derulează AP-IMA, în baza Ordinului 449/2015, sunt următoarele:

  1. Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Prof. dr. C.C. Iliescu” București;
  2. Spitalul Universitar de Urgență București;
  3. Spitalul Clinic de Urgență București;
  4. Spitalul Universitar de Urgență Elias;
  5. Centrul Clinic de Urgență de Boli Cardiovasculare al Armatei București
  6. Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș;
  7. Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș;
  8. Institutul de Boli Cardiovasculare Timișoara;
  9. Institutul Inimii de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Nicolae Stăncioiu” Cluj-Napoca;
  10. Institutul de Boli Cardiovasculare „Prof. dr. George I.M. Georgescu” Iași;
  11. Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea;
  12. Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca;
  13. Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov;
  14. Spitalul Județean de Urgență „Dr. Constantin Opriș” Baia Mare;
  15. Spitalul Clinic Județean de Urgență Brăila;
  16. Spitalul Clinic Județean de Urgență Ploiești;
  17. Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” Constanța;
  18. Spitalul Județean de Urgență „Ioan cel Nou” Suceava.
  19. Spitalul Județean de Urgență din Pitești

 

Te-ar putea interesa și: