Proprietăţile confiscate de statul comunist de la etnicii germani din Săcălaz au devenit ţinta mafiei retrocedărilor. EVZ arată cum acestea ajung „unde trebuie“.
Casele şi grădinile nemţilor care au fugit din România comunistă sunt o veritabilă mină de aur pentru speculanţii imobiliari cu legături în primării şi justiţie. Fabricând probe în procese de uzucapiune sau determinând primăriile să vândă proprietăţile în baza Legii 114, mafia intră în posesia terenurilor pe care se construiesc apoi vile. Situată la mai puţin de 10 kilometri de Timişoara, comuna Săcălaz a fost una în care etnicii germani erau majoritari până în anii ’80 (românii reprezentau mai puţin de 10 la sută din locuitori).
„În prezent, numai trei familii de nemţi mai locuiesc aici. În 1940 erau peste 4.000 de nemţi în comună, care au plecat în două valuri. Primul, imediat după război, aproximativ 1.000 de persoane, iar valul al doilea, în anii ’80, când au plecat toţi“, spune Gheorghe Blejuşcă, consilier local, specialist în istoria localităţii. „Toate proprietăţile lor au intrat în proprietatea statului român, în ele fiind mutate familii de români venite din alte zone. După 1990, în momentul apariţiei Legii 112/1995, chiriaşii au avut posibilitatea să le cumpere“, explică Maria Cepariu, care se ocupă printre altele şi cu afaceri imobiliare. Presiune enormă pe primării
„Există o presiune enormă pe primăriile din jurul Timişoarei. În cinci ani, preţul metrului pătrat de teren a crescut de la 10 la 60 de euro. Explicaţia: satele germane au o particularitate. Casele au, spate în spate, grădini de cel puţin 1.500 de metri pătraţi pentru fiecare proprietate, ideale pentru reparcelare şi ridicare de vile. Singura piedică era cumpărarea în baza Legii 112, care presupune interdicţie de vânzare 10 ani. Ceea ce bloca un deceniu proprietăţile“, spune o sursă dintr-o instituţie judiciară specială.
„Proprietăţile nemţilor sunt un balast. Este bine că scăpăm de ele şi că se dezvoltă imobiliar comuna, pentru că se măreşte baza de impozitare. În ultimii doi ani, numărul caselor s-a dublat şi se va tripla în următorul an. În 2004 am avut un buget de cinci miliarde de lei vechi, care acum este de 160 de miliarde“, susţine viceprimarul din Săcălaz, Silviu Brânduşa. Cepariu spune că uzucapiunea folosită ilegal de mafie a fost pusă în practică cu sprijinul conducerii primăriei, acum sub anchetă DNA.
„Au trecut la vânzarea grădinilor în baza Legii 114, astfel fiind anulată interdicţia de vânzare din Legea 112 şi pe de altă parte s-au deschis procese de uzucapiune“, explică Cepariu, care vrea fotoliul actualului primar, Ilie Todaşcu. Vânzarea pe baza Legii 114 a fost stabilită prin hotărâre de consiliu local. „Hotărârea în fapt nu reprezintă decât un subterfugiu pentru schimbarea abuzivă a regimului juridic al unor active“, se arată într-un raport al Curţii de Conturi Timiş, încheiat în 2007 şi ajuns pe masa procurorilor DNA. Cum decurge procesul Uzucapiunea prespupune un proces. „Sunt daţi în judecată foştii proprietari nemţi. Se creează adeverinţe în fals prin care primăria atestă că persoana care a deschis procesul a plătit impozite 30 de ani. Apoi se vine cu doi martori în instanţă, care spun că ştiu că cel care a deschis procesul folosea proprietatea. Pe baza acestor probe se dispune ca terenul sau casa să devină proprietatea celui care a deschis procesul. Sunt şi consilieri locali şi angajaţi ai primăriei care au deschis astfel de procese, primarul fiind implicat“, mai explică o sursă judiciară importantă.
Primarul Todaşcă nu şi-a făcut timp pentru a exprima un punct de vedere. Viceprimarul Brânduşa susţine că la mijloc nu e nimic ilegal. ANCHETĂ Caz aflat pe masa procurorilor DNA
Modul de transfer al mai multor proprietăţi din Săcălaz preluate de la etnicii germani face obiectul unui dosar aflat la Serviciul Teritorial Timişoara al Departamentului Naţional Anticorupţie. Vasile Vlad Speriusi, procuror-şef DNA Timişoara, a declarat pentru EVZ că, în momentul de faţă, se face evaluarea pagubei produse statului.
„Curtea de Conturi a sesizat DNA. Pentru a avea competenţă în dosar trebuie întocmită o expertiză care să indice faptul că paguba produsă este de peste un milion de euro. Dosarul este acum în faza executării acestei expertize“, a declarat Speriusi. Şeful DNA Timişoara nu a oferit alte detalii din dosar, întrucât legea interzice acest lucru până la definitivarea anchetei.
Recomandările noastre
