Românii așteaptă peste trei ani pentru medicamente inovatoare. În Germania, tratamentele ajung la pacienți în numai 56 de zile

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

România se află pe ultimul loc în clasamentul european privind accesul la medicamente inovatoare, cu un timp median de așteptare de 1.201 zile, față de doar 56 de zile în Germania. Emer Cooke, directoarea executivă a Agenției Europene a Medicamentului, spune că statele membre trebuie să colaboreze mai mult pentru reducerea acestor diferențe, inclusiv prin achiziții comune. Totuși, deciziile privind finanțarea și disponibilitatea tratamentelor rămân în responsabilitatea sistemelor naționale de sănătate.

Pacienții din România așteaptă, în medie, peste trei ani pentru a avea acces la medicamente noi, în timp ce în Germania intervalul este de mai puțin de două luni. Diferența reiese din cele mai recente date prezentate de Federația Europeană a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice (EFPIA) și evidențiază inegalitățile persistente dintre sistemele de sănătate din Uniunea Europeană.

Potrivit raportului, România înregistrează cel mai mare timp median de așteptare dintre cele 36 de țări analizate. Situația a fost adusă în discuție de un jurnalist Mediafax în cadrul unei întâlniri cu Emer Cooke, directoarea executivă a Agenției Europene a Medicamentului (EMA), organizată la sediul instituției din Amsterdam.

Șefa EMA cere o colaborare mai strânsă între statele europene la medicamente

Întrebată de ce pacienții români așteaptă 1.201 zile pentru accesul la medicamente noi, în timp ce în Germania perioada este de numai 56 de zile, Emer Cooke a explicat că reducerea decalajelor reprezintă unul dintre obiectivele reformei legislației farmaceutice europene.

Cum te fac supermarketurile să alegi produsele mai scumpe. Ce înseamnă „eye level is buy level”

A construit un avion înainte de 17 ani. Acum cercetează misterele Universului

Potrivit oficialului, noul cadru legislativ introduce prevederi care urmăresc să încurajeze companiile farmaceutice să solicite rambursarea medicamentelor în toate statele membre. În anumite condiții, companiile care nu respectă aceste cerințe pot pierde unele stimulente.

„Cred că este prima dată când avem o preocupare reală pentru a încerca să asigurăm o echitate mai mare în privința accesului în diferitele state membre”, a declarat Emer Cooke.

Directoarea EMA a subliniat însă că autorizarea unui medicament la nivel european nu înseamnă că acesta devine automat disponibil pacienților din toate țările Uniunii.

EMA

„Personal, cred că trebuie să lucrăm mult mai mult în privința accesului la medicamente ca Europă, nu ca țări individuale”, a afirmat aceasta.

Una dintre soluțiile propuse este cooperarea dintre state pentru achiziționarea medicamentelor. Prin negocierea în comun, țările ar putea beneficia de o putere de cumpărare mai mare și ar putea obține condiții mai avantajoase decât cele disponibile atunci când acționează separat.

„Cred că există posibilități pentru achiziții comune și pentru colaborare în unele dintre aceste domenii, deoarece puterea de cumpărare este mai mare atunci când lucrezi împreună cu mai multe țări”, a explicat șefa EMA.

De ce medicamentele aprobate în UE ajung mai târziu în România

Agenția Europeană a Medicamentului evaluează științific medicamentele din perspectiva eficacității, siguranței și calității. Pentru produsele autorizate prin procedura centralizată, autorizația acordată de Comisia Europeană este valabilă în toate statele membre.

Cu toate acestea, aprobarea europeană nu garantează accesul imediat al pacienților la tratament. După autorizare, fiecare țară trebuie să parcurgă propriile proceduri privind stabilirea prețurilor, evaluarea beneficiilor terapeutice, negocierea cu producătorii și includerea medicamentelor pe listele de compensare.

Diferențele dintre aceste proceduri, dar și resursele financiare disponibile, pot influența semnificativ momentul în care un medicament ajunge efectiv la pacienți.

Emer Cooke a precizat că responsabilitatea pentru organizarea și finanțarea sistemelor de sănătate aparține statelor membre, nu EMA.

„Cred că este important să ne amintim că, deși sistemul de autorizare a introducerii pe piață a medicamentelor este unul european, responsabilitatea pentru sistemele de sănătate rămâne o competență națională”, a declarat aceasta.

În consecință, autoritățile naționale decid ce medicamente consideră prioritare pentru populație și ce tratamente vor fi finanțate sau compensate.

În aceeași discuție de la Amsterdam, șefa EMA a fost întrebată și despre presiunile pe care companiile farmaceutice le-ar putea exercita asupra statelor cu economii mai mici. Ea a reiterat că agenția nu are atribuții în negocierea prețurilor medicamentelor și a amintit existența unor inițiative de cooperare între state, inclusiv a mecanismelor de achiziții coordonate prevăzute de legislația europeană privind medicamentele critice.

România, pe ultimul loc în clasamentul accesului la tratamente inovatoare

Raportul Patients W.A.I.T. 2025, publicat de EFPIA în mai 2026, a analizat disponibilitatea a 168 de medicamente inovatoare autorizate la nivel european în perioada 2021-2024.

Datele indică un timp median de 532 de zile până la disponibilitatea unui medicament nou în țările analizate. Germania înregistrează cel mai scurt interval, de 56 de zile, în timp ce România ajunge la 1.201 zile.

Medicamente / Sursa foto:Wikipedia/Medicamente

Indicatorul măsoară perioada dintre autorizarea unui medicament și momentul în care acesta devine disponibil pacienților. În majoritatea statelor, acest lucru este asociat cu includerea produsului în sistemele de rambursare sau compensare.

Decalajele au fost semnalate și de Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM). Într-o analiză publicată în luna mai, organizația a avertizat că întârzierile în introducerea tratamentelor inovatoare pot contribui la agravarea bolilor, la creșterea numărului de spitalizări și la scăderea calității vieții pacienților.

Reforma farmaceutică europeană ar putea reduce diferențele

Uniunea Europeană pregătește schimbări importante ale legislației farmaceutice, într-un demers menit să îmbunătățească accesul pacienților la medicamente, să reducă riscul de penurie și să încurajeze inovarea.

Potrivit informațiilor prezentate, Consiliul Uniunii Europene a adoptat pachetul legislativ la 28 septembrie 2026, după acordul politic încheiat cu Parlamentul European în decembrie 2025.

Printre măsurile prevăzute se numără posibilitatea ca statele membre să solicite companiilor să furnizeze cantități suficiente de medicamente pentru acoperirea nevoilor pacienților, în condițiile stabilite de noul cadru. Reforma modifică și perioadele de protecție comercială și a datelor de cercetare de care beneficiază producătorii de medicamente inovatoare.

Noile reguli trebuie să parcurgă etapele finale ale procedurii legislative și să fie publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Aplicarea generală a noului cadru este prevăzută pentru 2028, după o perioadă de tranziție.

Chiar dacă reforma va introduce instrumente suplimentare pentru reducerea inegalităților, deciziile privind compensarea și finanțarea tratamentelor vor rămâne, în mare măsură, la nivel național. Prin urmare, reducerea diferenței dintre România și state precum Germania va depinde atât de noile mecanisme europene, cât și de deciziile autorităților române privind accesul pacienților la medicamente inovatoare.