România trebuie să construiască o strategie care să o facă mai puţin vulnerabilă la şocuri externe, iar ţările trebuie să se aştepte la înrăutăţirea condiţiilor economice, spune Mihai Tănăsescu.
Reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi ai Băncii Mondiale, reuniţi la Washington zilele trecute, au plecat spre ţările lor cu o certitudine: lumea trebuie să se pregătească pentru un al doilea val al crizei, spune reprezentantul României la Fond, Mihai Tănăsescu, într-un interviu pentru revista Capital. Cea mai mare temere a FMI în privinţa României şi, de altfel, în privinţa statelor cu economii similare din regiune, care sunt în cadrul unor acorduri cu Fondul, este factorul extern, de unde ar putea veni această criză. Unii spun chiar că abia acum putem vorbi despre "adevărata" criză. În mod paradoxal, economiile avansate sunt cele mai expuse la criză, în timp ce economiile emergente sunt expuse la riscul de contagiune. Este şi cazul României. "Temerile Fondului cu privire la România nu sunt legate de acord. Acesta a înregistrat progrese puternice şi este o bună şansă de a termina acest acord. Problema este contextul internaţional", a declarat Tănăsescu. El spune că România trebuie să construiască o strategie care s-o facă mai puţin vulnerabilă la şocuri externe. "Temerea cea mare este legată de implicaţiile indirecte ale unei dezvoltări a crizei în Europa şi în lume, şi care ar fi pârghiile prin care ţara ar trebui să-şi consolideze rezervele" arată Tănăsescu. Un alt mod de trai Criza impune o schimbare radicală a vechilor mentalităţi şi adoptarea unui nou mod de trai, a mai spus reprezentantul României la FMI. Eforturile pe care oamenii le-au făcut în ultimii ani vor trebui să continue în aceeaşi linie: chiar dacă veniturile reale ar putea scădea în continuare, volumul de muncă va trebui să crească. Încă o strategie Totodată, Tănăsescu spune că la Washington există temerea că România, ca şi alte ţări, ar putea deveni dependente de coordonarea FMI. România a adunat, pe parcursul ultimilor 20 de ani, biblioteci întregi de strategii, instituţionale sau realizate în colaborare cu mediul privat, care au făcut agenda zilei doar la momentul prezentării lor. După care nu s-a mai întâmplat nimic. Tănăsescu spune că va încerca să coaguleze şi reprezentanţi ai FMI în jurul unei strategii de exit al României din criză şi din acordul cu finanţatorii externi. "Este vorba de un proiect important pe care vreau să-l pun în dezbaterea publică şi care să atragă mai multe segmente ale societăţii: de la cea civilă, la cea de business, componenta politică, dar şi meseriile liberale. El se referă la strategia pentru România de după martie 2012, când acordurile cu FMI şi CE se termină", spune Tănăsescu. Scheletul programului va fi viziunea de creştere economică pentru următorii cinci ani, respectiv motoarele de creştere constantă a Produsul Intern Brut. Evoluţia PIB să fie aproape de potenţialul României. Agricultura şi energia vor susţine creşterea economiei Potrivit ultimelor analize ale FMI, acest potenţial este undeva între 4% şi 5% pe an. Deloc surprinzător, domenii ca agricultura, energia, tehnologia informaţiei şi exporturile industriale bine ţintite pot asigura României o creştere sustenabilă. "Reformele în sectorul energiei trebuie să fie mult mai accelerate, mai agresive. Vorbim aici inclusiv despre o liberalizare a pieţei", transmite reprezentantul României la FMI. Va exista voinţă politică pentru o liberalizare a pieţei energiei? "Eu cred că va exista politicianul şi grupul de politicieni care să înţeleagă că pentru a dezvolta această ţară este nevoie şi de liberalizarea sistemului", a mai spus Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la Fondul Monetar Internaţional. "Reformele în sectorul energetic trebuie să fie mult mai accelerate decât până acum, mai agresive. Vorbim aici inclusiv despre o liberalizare a pieţei." MIHAI TĂNĂSESCU, reprezentantul României la FMI 5 la sută este potenţialul de creştere economică anuală a României în anii viitori, potrivit calculelor Fondului Monetar Internaţional EVOLUŢIE Managementul privat, încotro Ideea managementului privat în companiile de stat nu a fost a FMI, care a cerut reforme mult mai dure, ci a Guvernului. "FMI aşteaptă o schimbare de mentalitate, de acţiune, să se înceapă de undeva, în sensul de a nu mai exista această ingerinţă a politicului. Ai nevoie de un grup de manageri care să fie orbi şi surzi la presiunile politicului", a explicat Mihai Tănăsescu. Managerii trebuie să aibă şi pârghiile prin care să acţioneze. "Consiliul de administraţie sigur că va rămâne dominat de stat, dacă acea companie va rămâne în mâinile statului. Ceea ce se aşteaptă de la aceşti manageri este să întoarcă percepţia publicului cu privire la ceea ce se întâmplă în companiile de stat", precizează reprezentantul FMI. Dincolo de reforma managementului din companiile publice, România trebuie să continue reducerea deficitului bugetar. Investitorii străini au devenit tot mai sensibili la acest indicator, iar România este încă dependentă de finanţare externă. România intenţionează să atragă, în această toamnă, finanţare de pe piaţa de capital nordamericană, printr-o emisiune de titluri de stat denominate în dolari. Tănăsescu spune că strategia este potrivită şi cu momentul, şi cu strategia de finanţare pe termen lung. Citiţi şi:
- Nici profeţii supremi nu se mai îndoiesc: Trebuie să ne pregătim de o nouă criză!
- FMI, luat prin surprindere: De-abia în aprilie va şti dacă poate face faţă crizei
- Boc: România, salvată de la un colaps economic datorită românilor
- Criza mondială se rezolvă în şase săptămâni. Urmează falimentul Greciei
- "Criza economică este creată artificial!"
Recomandările noastre
