Un nou episod din podcastul “Evenimentul istoric” a fost astăzi difuzat pe canalul de Youtube “HAI România”. Istoricul Alex Mihai Stoenescu a fost invitatul special al ediției. Acesta a vorbit despre loviturile de stat care au marcat Romania în perioada interbelică, în special despre cea din iunie 1930.

După „Marșul asupra Bucureștiului” și presiunea exercitată asupra regenței, Iuliu Maniu reușește să formeze primul guvern condus de Partidul Național Țărănesc (PNȚ). Alegerile din 12 decembrie 1928, care au consfințit victoria zdrobitoare a PNȚ cu 77% din voturi, au fost precedate de una dintre cele mai tensionate și violente campanii electorale din istoria României interbelice. Această perioadă electorală a fost marcată de numeroase acte de violență, inclusiv bătăi, crime, intimidări și abuzuri administrative, contribuind la o atmosferă politică extrem de încordată.

Ulterior, pe 8 iunie 1930, Parlamentul României a votat în regim de urgență revenirea pe tron a lui Carol Caraiman, detronându-l astfel pe regele Mihai I, care avea la acea vreme doar 9 ani.

Prăbușirea democrației interbelice

Perioada interbelică a fost marcată de contraste puternice în istoria României. După succesul Marii Uniri din 1918 și adoptarea Constituției din 1923, considerată una dintre cele mai democratice ale vremii, statul român a cunoscut o deteriorare majoră, caracterizată de crize politice, instabilitate instituțională și ascensiunea unor regimuri autoritare. Istoricul Alex Mihai Stoenescu a analizat în cadrul podcastului aceste evenimente și a ridicat întrebări esențiale despre cauzele prăbușirii democrației românești în perioada interbelică.

“Cum explicăm faptul ca România după succesul imens din 1918/1919, după ce se emite cea mai democratică Constituție, în 1923, cum se face ca statul roman se prăbușește în perioada interbelică? Cum se face ca populația română nu a reacționat la toate aceste mari erori? Și aici mă refer la această lovitură de stat din iunie 1930, la instalarea unei dictaturi regale, care desființează sistemul parlamentar, care desființează partidele, care înființează la un moment dat partidul unic în România. Toate aceste lucruri înlănțuite nu pot fi rezultat al fatalității. Toate aceste lucruri au avut o origine. Și aici mă refer în primul rând la slăbiciunea și a societății și a statului român în perioada interbelică.”

De ce nu a reacționat societatea?

Tot în podcastul de astăzi, istoricul a abordat tema fragilității democrației românești în perioada interbelică, explicând de ce societatea civilă nu a reacționat în fața acestor evenimente dramatice.

„Sigur, noi astăzi privim lucrurile altfel. Mă refer aici în primul rând la tinerii care își pun întrebări. Astăzi noi suntem obișnuiți cu manifestații, cu proteste, cu adunări, cu greve, cu tot felul de acțiuni. Astăzi, vedem foarte clar, societatea civilă reacționează. Iar tinerii se întreabă “dar de ce nu a reacționat societatea civilă în perioada interbelică?” Pentru că, s-au întâmplat niște lucruri grave. În primul rând, seria aceasta de lovituri de stat, care nu sunt un aspect firesc al unei societăți și al unui stat democratic. Nu este normal să avem atâtea lovituri de stat și la un interval atât de scurt de timp. Cum ne explicăm noi ca niște acțiuni de acest tip au dat peste cap sistemul democratic romanesc?”

Ediția integrală a podcastului poate fi urmărită pe canalul de Youtube, AICI.