UPDATE. Livia Stanciu: Am cerut din timp modificări de esenţă înainte de intrarea în vigoare a noului Cod penal

Preşedinta Instanţei Supreme, Livia Doina Stanciu, a declarat astăzi la intrarea in CSM, că magistraţii au cerut din timp modificări la Codul Penal şi că acestea erau aşteptate înainte de intrarea în vigoare a noului Cod. ”Nu am cerut neapărat prin OUG, a spus preşedinta Instanţei Supreme. Era timp destul să fie făcute modificări şi prin lege”, a spus judecătoarea Stanciu.

• Citiţi mai mult: Tiberiu Niţu: Mai sunt şi alte necorelări în noile coduri

UPDATE 3. Şedinţa Plenului CSM s-a terminat fără ca defecţiunea tehnică să fi fost reparată, astfel că persoanele interesate din sistemul de justiţie, şi nu numai, nu au putut urmări în direct discuţiile purtate de membrii CSM pe temele fierbinţi: modificările la Codul de procedură penală şi la Codul penal, revizuirea Constituţiei, independenţa justiţiei, raportul CE privind corupţia. Imediat după şedinţa Plenului, magistraţii s-au împărţit pentru a intra în şedinţele Secţiei de judecători şi Secţiei de procurori. UPDATE 2. După întreruperea publicităţii şedinţei pentru a delibera asupra înlocuirilor formatorilor de la Institutul Naţional al Magistraturii, sistemul de transmisie online a şedinţei a suferit "brusc" o defecţiune tehnică. Şedinţa a fost reluată, însă deocamdată departe de ochii publicului. În cadrul acestei şedinţe sunt discutate şi amendamentele pentru revizuirea Constituţiei, care se anunţă a fi aprinse, dar şi două rapoarte ale Inspecţiei Judiciare privind independenţa sistemului judiciar şi a procurorilor DNA, precum şi Raportul Comisiei Europene privind corupţia din România şi celelalte state membre. UPDATE 1. Şedinţa Plenului CSM a început. Preşedinta Instanţei Supreme a precizat că o problemă este chiar şi în propunerea făcută recent de modificare a noilor Coduri prin pachetul de 6 acte normative adoptate ieri de Guvern. Judecătoarea Livia Doina Stanciu a arătat că pagubele sunt de peste doua milioane de lei noi la infractiunile contra patrimoniului, unde pedepsele au fost reduse, fără a se face precizări clare cu privire la aceste prejudicii. Judecătoarea Stanciu a mai arătat că Instanţa Supremă a cerut cu mult timp în urmă să fie operate modificările care pun probleme sistemului judiciar, unele dintre acestea putând fi operate prin ordonanţă de urgenţă, altele prin lege. Sursa citată a mai precizat că era timp destul pentru ca Guvernul şi Parlamentul să facă aceste modificări înainte de intrarea în vigoare a noului Cod penal şi a noului Cod de procedură civilă. Instanţa Supremă, ignorată de legiuitor Ea s-a arătat doar parţial mulţumită de modificările făcute miercuri de Guvern şi a atras atenţia că magistraţii au cerut şi modificări la Codul Penal. "ِِAtِenţie, au fost modificări propuse de noi şi care vizau Codul Penal. Eu înţeleg că Guvernul a precizat că o serie de modificări nu trebuie operate prin OUG, ci prin proiect de lege. Dar propunerile Instanţei Supreme sunt făcute de foarte multă vreme către Ministerul Justiţiei. Noi am cerut ca toate acele fapte penale care produc consecinţe deosebit de grave, în sensul art. 138 din noul Cod Penal, pagube de peste 2 milioane lei noi, noi am cerut ca la aceste infracţiuni limitele de pedeapsă să se majoreze cu încă o dată. Dacă vă veţi uita în noul Cod Penal, infracţiunile contra patrimoniului - furt, furt calificat, tâlhărie, înşelăciune, infracţiuni de serviciu precum delapidare, abuz în serviciu contra intereselor publice - unde pedepsele pe noul Cod sunt de până la 5 ani, nu avem precizări făcute, menţiuni în sensul că dacă astfel de fapte au produs consecinţe deosebit de grave, limitele de pedeapsă să se majoreze măcar aşa acum este prevăzut pentru unele infracţiuni, cu jumătate, noi am cerut cu încă o dată. Asta era o modificara de esenţă care trebuia operată înainte de intrarea în vigoare a Codului Penal. Deja Codul Penal fiind intrat in vigoare, chiar dacă se va face în perioada imediat următoare, ea va deveni operantă doar pentru faptele săvârşite doar după intrarea în vigoare a acelei legi. Pentru faptele comise până la intrarea în vigoare a acelei legi, toţi vor beneficia de legea penală mai favorabilă", a spus preşedinta Livia Stanciu. Preşedinţa Instanţei Supreme a mai precizat că instanţa pe care o conduce a solicitat modificarea art. 64 al. 4 din Codul de Procedura Penală, care prevede incompatibilitatea judecatorului de drepturi şi libertăţi de a judeca în camera preliminară, în fond cât şi în căile de atac. Avertizare: dosarele penale de la Instanţa Supremă ar putea ajunge să fie judecate de civilişti "Trebuie să specificăm că prin sintagma aceea "judecător de drepuri şi libertăţi", legiuitorul se referă nu numai la judecătorul care judecă în primă instanţă în cursul urmăriri penale o astfel de cauză, ci şi la judecătorul care soluţionează contestaţia împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii de drepturi şi libertăţi. Ori a crea noi situaţii de incompatibilitate - respectiv ca şi acest judecător care soluţionează contestaţiile împotriva încheierilor pronunţate de acest judecător de drepturi şi libertăţi în prima instanţă - va conduce, eu vă spun foarte clar, poate mai puţin în primele luni la Instanţa Supremă, în câteva luni de zile va conduce la multiple stări de incompatibilite, astfel încât s-ar putea ajunge ca o serie de astfel de cauze penale să fie judecate de către judecătorii civilişti, ceea ce nu mi se pare normal" a spus judecătoarea Livia Stanciu. Şedinţa Plenului CSM începe la ora 9,00, fiind aşteptaţi să sosească la CSM atât procurorul general Tiberiu Niţu, cât şi ministrul Justiţiei Robert Cazanciuc.