Românii se sabotează singuri atunci când vine vorba despre absorbţia fondurilor europene. Ţara noastră beneficiază de foarte puţine fonduri din cauza ezitărilor autorităţilor de management, perioadelor lungi de evaluare şi întârzierilor la elaborarea documentelor, arată compania de servicii de audit şi consultanţă KPMG. Potrivit specialiştilor, o problemă importantă este şi lipsa de comunicare.

În perioada 2007-2008, România a accesat 9% din fondurile disponibile, faţă de o medie de 11% în statele din Europa Centrală şi de Est, arată datele KPMG. În funcţie de destinaţia fondurilor, România se detaşează la capitolul mediu, unde figurează cu o rată de 39%, mult peste media de 16% a regiunii, dar în domeniile energie, administraţie publică, dezvoltare regională, transport şi cercetare, dezvoltare, inovare nu a atras niciun ban.

Lipseşte strategia de utilizare şi manageriere a banilor

„În prima jumătate a anului 2009, guvernul a adoptat o serie de măsuri care ar trebui să conducă la o îmbunătăţire semnificativă a procesului de absorbţie în viitorul apropiat. Este vorba despre proceduri de achiziţie publică mai puţin greoaie şi mai alerte şi creşterea prefinanţării până la 35% din costurile eligibile ale proiectelor”, a spus Florin Bănăţeanu, director Consultanţă Fonduri Europene şi Sectorul Public la KPMG România.

Dar, din dorinţa de a recupera din decalaj, autorităţile încearcă să se concentreze doar pe operaţiunea de atragere a fondurilor structurale, şi mai puţin pe proiecţia strategică a etapelor imediat următoare, comentează specialiştii. Atragerea fondurilor fără o planificare atentă a administrării şi implementării lor ulterioare ar putea genera riscuri majore, mai ales în condiţiile crizei financiare actuale. S-ar putea ajunge la o incapacitate de plată şi implicit la o contracţie suplimentară a economiei româneşti, arată compania.

„Este evident că folosirea acestor fonduri europene oferă economiilor emergente din regiune o oportunitate excelentă de a rezista actualei crize financiare. Având în vedere că fondurile europene pot ajunge până la valori cuprinse între 2% şi 5% din PIB-ul anual al acestor state, e vital ca acestea să absoarbă fondurile disponibile pentru perioada 2007-2013”, a declarat Daniela Nemoianu, coordonator al serviciilor de Consultanţă în Afaceri la KPMG.

Ungaria a atras cele mai multe fonduri europene

Raportul KPMG arată că noile state membre au utilizat fondurile europene, în primii doi ani ai perioadei de finanţare 2007-2013, într-o manieră foarte diferită. Ungaria, care a intrat prima în recesiune, ocupă poziţia de lider în regiune în utilizarea fondurilor, urmată de Cehia şi Slovenia.

Există ţări din Europa Centrală şi de Est care nu au început încă accesarea sumelor, cum este, de exemplu, Lituania. Polonia, cel mai mare beneficiar al fondurilor UE pentru perioada 2007-2013, are o rată medie de implementare de doar 3%.