În acest articol voi descrie pe scurt ultima tulburare de personalitate care aparţine cluster-ului B: tulburarea de personalitate narcisistică. Dacă ar fi să găsim o definiţie, tulburarea de personalitate narcisistică s-ar putea traduce prin egoism excesiv şi dragoste exagerată de sine.

Narcisiștii au o părere foarte bună despre ei înşişi şi au o viziune distorsionată de grandoare când vine vorba de propriile lor abilităţi şi talente. Mai mult decât atât, persoanele care suferă de tulburare de personalitate narcisistică doresc cu ardoare să le fie recunoscute şi admirate respectivele talente.

Această tulburare este cunoscută încă din antichitate, termenul venind din mitologia greacă, mai exact din povestea lui Narcis care, văzându-şi imaginea reflectată în apă, s-a îndrăgostit de acea imagine. Narcisiștii sunt atât de centraţi pe sine încât uită de ceilalţi. Trebuie subliniat că, pentru un narcisist, ceea ce contează mai mult decât orice altceva este propria persoană. Din acest motiv, persoanele cu tulburare de personalitate narcisistică sunt aproape lipsite de orice urmă de empatie. Poţi avea surpriza ca atunci când le povesteşti despre cele mai grele clipe ale vieţii tale sau ale unei terţe persoane să îţi taie brusc vorbele şi să înceapă să discute despre propriile lor probleme sau realizări.

 Prin urmare, persoanele cu o personalitate narcisistă au dificultăţi în a păstra relaţii satisfăcătoare cu ceilalţi.

O importantă trăsătură a persoanelor cu tulburare de personalitate narcisistică este faptul că sunt intoleranţi în faţa criticii. Critica respectivă poate fi reală sau doar percepută, ceea ce înseamnă că pentru un narcisist este nevoie doar să presupună că ar putea fi criticat ca să înceapă să te deteste.

Tind să flateze oamenii care îi admiră şi să îi urască pe cei care nu le aprobă calităţile. Se folosesc de alţi oameni ca de obiecte, fără să ia în calcul factorul uman. Caracteristica lor este lauda de sine, fie sub formă subtilă, fie directă.

De asemenea, există tendinţa de a-şi exagera realizările pentru a extrage un maximum de admiraţie de la cei din jur. Persoanele cu tulburare de personalitate narcisistică se pretind experte în anumite lucruri şi sunt incapabile să perceapă lumea prin ochii altora. Totodată, sunt incapabile să exprime recunoştinţă sau jenă. Sunt exploatatori, au un simț foarte dezvoltat al îndreptăţirii, sunt invidioşi, aroganţi şi au tendinţa de a se privi pe ei înşişi ca fiind lipsiţi de defecte. Coleman et all publică în Journal of Psychiatric Research un studiu în care se estimează că 1% din populaţia planetei are tulburare de personalitate narcisistă şi atrage atenţia că asocierea acestei tulburări cu tentativele de suicid şi tulburarea depresivă sunt mult subestimate la ora actuală.

Conform DSM (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders) V, pentru diagnostic sunt necesare 5 sau mai multe din următoarele criterii:

1. Are un sens grandios al auto – importanţei, îşi exagerează reuşitele şi talentele, se aşteaptă să fie recunoscut ca superior, fără a avea realizări în aceeaşi măsură.

2. Este preocupat cu fantezii despre succes nelimitat, putere, strălucire, frumuseţe sau dragoste ideală.

3. Are convingerea că este special sau unic şi poate fi înţeles doar de către /sau se poate asocia doar cu alte persoane (instituţii) speciale sau cu statut înalt.

4. Aşteptarea continuă de laudă şi admiraţie.

5. Este convins că i se cuvin lucruri (complianţa automată pentru cerinţele sale, aşteptări nerezonabile de comportament favorabil).

6. Exploatează în relaţiile cu ceilalţi (profită de pe urma celorlalţi pentru atingerea obiectivelor sale).

7. Îi lipseşte empatia: nu se identifică, nu recunoaşte sentimentele şi nevoile celorlalţi şi nici nu îşi doreşte să o facă.

8. Este invidos pe alţii sau crede că alţii sunt invidioşi pe el.

9. Exprimă aroganţă, trufie în atitudine.

Tratamentul tulburării de personalitate narcisistică se centrează pe psihoterapie. Nu există un tratament medicamentos specific pentru această tulburare. Totuşi, dacă pacientul prezintă simptome de depresie, anxietate sau alte afecţiuni, medicamentele de tipul antidepresivelor şi anxioliticelor pot fi de folos.

Anamaria Ciubară este unul dintre cei mai cunoscuți medici psihiatri. Își desfășoară activitatea la Spitalul de Psihiatrie ”Elisabeta Doamna” din Galați, este conferențiar universitar la Universitatea ”Dunărea de Jos”, Facultatea de Medicină și Farmacie, catedra de Psihiatrie, și editor la American Journal of Psychiatry and Neuroscience. În fiecare weekend, în Evenimentul zilei, vine în sprijinul persoanelor interesate de problemele legate de sănătatea mentală, oferindu-le informații la rubrica: „La sfat cu psihiatrul”.