Totuși, secretarul de stat american, Mike Pompeo, le-a lansat un avertisment abia voalat autorităților de la Kabul, dezbinate din cauza rezultatelor ultimelor alegeri prezidențiale, să nu împiedice această „oportunitate politică uriașă” .

„Suntem aproape de o ocazie istorică pentru pace”, a spus el, marți, de la Washington. „Reducerea violenței este respectată, în mod imperfect, dar funcționează”, a asigurat el, în timp ce șeful forțelor americane din Afganistan, generalul Scott Miller, a confirmat „o tendință descendentă a violenței” .

Şi la Kabul, Ministerul de Interne a raportat o reducere a numărului „atacurilor inamice” de la intrarea în vigoare, sâmbătă, a acestui armistițiu parțial de săptămână dintre Statele Unite, forțele afgane și talibani.

Potrivit unei surse de securitate intervievate de AFP, atacurile talibanilor au scăzut de la 75 la 15 pe zi, în medie, de la începutul acestei faze, numite oficial „reducerea violenței”.

Cinci membri ai forțelor de securitate afgane au fost însă uciși marți în trei atacuri atribuite talibanilor de către guvern. Talibanii au revendicat în mod explicit două dintre aceste trei atacuri.

Aceste incidente nu au fost considerate de natură să pună în pericol armistițiul – „prima pauză de o săptămână a violenței vizând toate părțile în 19 ani de război”, a subliniat Mike Pompeo.

Dacă armistiţiul va dura până sâmbătă, Statele Unite vor semna cu talibanii la Doha, în Qatar, un acord negociat de un an și jumătate.

Acest text ar trebui să permită armatei americane să înceapă retragerea dorită de Donald Trump, dar și de o mare parte a clasei și opiniei publice americane: trupele din Afganistan vor trece inițial de la 12.000 sau 13.000 de soldați câţi sunt în prezent, la 8.600, înainte de alte plecări treptate, care vor avea loc numai dacă talibanii își respectă propriile angajamente.

Într-adevăr, insurgenții promit, în schimbul plecării americanilor pe care o cer de multă vreme, să ofere garanții de securitate în domeniul combaterii terorismului și să înceapă imediat negocieri directe de pace fără precedent cu autoritățile din Kabul.

Pacea însăși, în această țară epuizată după atâția ani de conflict, nu ar rezulta așadar din acordul de sâmbătă, ci din aceste discuții interafgane, care se anunţă complicate, deoarece clasa politică afgană apare împărțită față de talibani.

Președintele în exerciţiu, Ashraf Ghani, a fost declarat câștigător la alegerile din septembrie săptămâna trecută, dar şeful executivului, Abdullah Abdullah, contestă rezultatele și îşi revendică victoria.

Cei doi bărbați intenționau inițial să depună jurământul în aceeași zi, joi, în fruntea guvernelor rivale.

Un obstacol care risca să deranjeze eforturile americane. În cele din urmă, ei au fost de acord să amâne învestiturile respective, potrivit Washingtonului și taberei Abdullah.

Departamentul de Stat american a cerut „tuturor părților” să se reunească pentru a înființa o delegație „complet reprezentativă” pentru a negocia cu talibanii.

Un fapt notabil, Statele Unite nu l-au felicitat încă pe președintele Ghani pentru realegerea sa, limitându-se la „a lua notă” de rezultate și contestaţii.

Însă, fără a se adresa unei tabere anume, Mike Pompeo i-a avertizat pe toți cei care „doresc să facă să deraieze” procesul de pace, căci au „fiecare interes în păstrarea status quo-ului”: „nu îi vom lăsa să o facă”.

Șeful diplomației americane a fost la fel de evaziv în ceea ce privește drepturile omului, în special drepturile femeilor, pentru care mai mulți actori ai societății civile afgane își fac griji că vor fi în pericol în cazul participării talibanilor la viitoarele instituții.

„Misiunea noastră este să ne asigurăm că afganii ajung la o soluție care să fie o soluție afgană”, a spus el, declarând că este „încrezător” că acest proces va permite „vocii femeilor” și „vocii minorităților” să se facă auzite.

Sursa

Traducerea: Rodezia Costea – RADOR