„Spionează pentru China, în timp ce participă la schimburi academice cu partea chineză”, au precizat oficiali ruși, potrivit informațiilor transmise de agenția TASS.  Ivan Pavlov, avocatul academicianului, a declarat că Valery Mitko riscă, acum, până la 20 de ani de închisoare. Acesta este „consemnat la domiciliu” încă din luna februarie a acestui an, după ce regimul de la Kremlin l-a trecut pe o listă neagră a unor presupuși trădători.

„Nu existau deloc secrete de stat în acele documente. Considerăm aceste acuzaţii ca fiind absurde”, a spus avocatul Ivan Pavlov. Acesta a mai adăugat și că speră că acest caz să fie clasat înainte de proces.

Avocatul academicianului Valery Mitko susține că adevărul este cu totul altul, iar acuzația de trădare adusă clientului său nu este altceva decât încă un argument în favoarea ideii că regimul de la Kremlin duce o politică de opresiune la adresa oamenilor de știință care, de multe ori, au formulat critici la adresa conducerii de stat. În documentele pe care academicianul în vârstă de 78 de ani le avea asupra sa atunci când mergea în China nu existau secrete de stat, iar toate acuzațiile care i se aduc sunt nefondate.

Concret, academicianul Valery Mitko a fost acuzat de autorități că a transmis părții chineze „informaţii referitoare la metode folosite pentru detectarea submarinelor”.

Dacă o astfel de acuzație s-ar dovedi întemeiată, relațiile Rusia-China ar putea fi privite dintr-o cu totul altă perspectivă. Și asta pentru că, oficial, cele două țări colaborează excelent și au obiective comune atât economice și strategice, numai că acest controversat caz „Valery Mitko” ar putea dinamita relația.

Ultimii ani au scos în evidență desfășurarea unui scenariu teribil în Rusia, mai mulți oameni de știință fiind acuzați că au trădat Maica Rusie – oferind puterilor străine secrete de stat – și arestați. În ciuda tuturor declarațiilor oficiale, a relațiilor apropiate de colaborare și în inversul imaginii aproape idilice a parteneriatului ruso-chinez, China ar acționa… chiar împotriva regimului de la Kremlin, încercând să obțină secrete de stat prin intermediul unor oameni de știință racolați.

Ceea ce, în ultimă instanță, poate surprinde doar dacă privești acțiunile Rusiei prin prisma declarațiilor date de autorități. Regimul de la Kremlin acționează exact în același fel împotriva altor state, dorind să pună mâna pe informații sensibile din toate domeniile, numai că – atunci când se simte amenințat de o acțiune similară – pozează în partenerul credibil și dispus ca totul să se desfășoare „la vedere”, fără „manevre de culise”.

În 2006, Serghei Skripal a fost condamnat la închisoare în Rusia pentru spionaj în favoarea Marii Britanii. Agentul a fost găsit vinovat de legături cu serviciul britanic de informații externe (MI6). A fost condamnat de un tribunal al Federației Ruse, pentru „înaltă trădare”, la 13 ani de detenție într-un lagăr de muncă, fiind eliberat în 2010, în cadrul unui schimb de spioni. Ulterior, Serghei Skripal a primit azil în Marea Britanie.

Pe data de 4 martie 2018, Serghei Skripal – 66 de ani – și fiica sa, Iulia, în vârstă de 33 de ani, au fost găsiți inconștienți în orașul Salisbury, situat la circa 100 de kilometri vest de Londra. Fuseseră otrăviți. Degete acuzatoare au fost îndreptate către Rusia, însă autoritățile de la Kremlin au negat, cu vehemență, orice implicare în tentativa de asasinat.

„Rusia nu are nicio legătură cu otrăvirea fostului spion Serghei Skripal și că nu se teme de riscul izolării internaționale în urma acuzațiilor formulate de Marea Britanie”, a declarat, la vremea respectivă, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Marea Britanie, SUA, Franța și Germania susțin că responsabilitatea Rusiei în atacul asupra fostului spion este singura explicație plauzibilă și au cerut Moscovei să răspundă la toate întrebările în legătură cu acest caz.

„Marea Britanie și-a informat aliații că este foarte probabil ca Rusia să fie responsabilă de atac. Împărtășim evaluarea Marii Britanii că nu există nicio altă explicație plauzibilă și constatăm că eșecul Rusiei în a răspunde la cererea legitimă a guvernului britanic evidențiază în continuare responsabilitatea acestei țări. Cerem Rusiei să răspundă la toate întrebările legate de atacul din Salisbury. Rusia ar trebui, în special, să furnizeze Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice (OPCW) informații complete privind programul Novichok (n.red. – privind dezvoltarea unor agenți neurotoxici). Preocupările noastre sunt, de asemenea, accentuate pe fundalul unui model de comportament iresponsabil al Rusiei”, s-a menționat într-un comunicat.

După trei săptămâni în condiție critică, Iulia și-a recăpătat cunoștința și a putut să vorbească; a fost externată pe data 12 aprilie. Serghei Skripal s-a aflat și el în condiție critică, dar și-a recăpătat cunoștința la o lună după atacul toxic și a fost externat.

În luna august a anului trecut, un cetățean de origine georgiană – Tornike K., cunoscut şi sub numele de Zelimkhan Khangoshvili – a fost împușcat în cap, de două ori, în timp ce se îndrepta către o moschee din Berlin. Bineînțeles, Moscova a negat implicarea în acest atac, însă președintele Vladimir Putin l-a caracterizat pe cel asasinat drept „terorist”.

Liderul de la Kremlin, în timpul unei conferinţe de presă care a urmat după încheierea summitului în format Normandia de la Paris, a declarat – potrivit informațiilor transmise de agenția TASS – că georgianul ucis a fost unul dintre cei care au organizat, în 2010, atacurile de la metroul din Moscova. În ziua de 29 martie 2010, 40 de persoane au murit și peste 100 au fost rănite după ce două femei de origine cecenă s-au aruncat în aer.

„A fost unul dintre organizatorii atacurilor de la metroul din Moscova”, a precizat Vladimir Putin. Totodată, l-a caracterizat pe georgianul asasinat la Berlin drept „terorist”. „Era un militant. Nouăzeci şi opt de oameni au fost ucişi într-unul dintre atacurile la care a participat”, a mai spus președintele rus, potrivit Gândul.

Tornike Kavtarashvili, în vârstă de 40 de ani, a fost împușcat în Berlin pe data de 23 august 2019. Reprezentanți ai procuratorii au declarat, ulterior, că a fost identificat un suspect de 49 de ani, rezident în Rusia , iar acesta a fost reținut. În urma acestui atac, Germania a expulzat doi angajați ai Ambasadei Ruse, considerând că Moscova nu a fost „cooperantă” în această anchetă.