Klaus Iohannis a sesizat CCR cu privire la Legea recunoștinței față de eroii-martiri ai Revoluției române, precum și față de cei ai revoltei muncitorești din Brașov, din 1987.

Klaus Iohannis a trimis Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra asupra Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004.

Klaus Iohannis a sesizat CCR

Textul integral: La data de 15 noiembrie 2023, Parlamentul a transmis Președintelui României, în vederea promulgării, Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004.

Legea are ca obiect de reglementare aprobarea OUG nr. 95/2014 prin care se modifică și se completează Legea nr. 341/2004, în sensul circumstanțierii sferei beneficiarilor drepturilor cuvenite în calitate de Erou-Martir al Revoluției Române din Decembrie 1989 și de Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989, precum și a modificării procedurii de emitere a certificatelor de revoluționar și de acordare a indemnizației lunare.

S-a sesizat redactarea lipsită de claritate creând o confuzie

OUG nr. 95/2014 introduce o serie de modificări și completări în cuprinsul Legii nr. 341/2004. Unele dispoziții ale ordonanței de urgență încalcă o serie de norme și principii constituționale, redactarea lipsită de claritate creând o confuzie cu privire la etapele procedurale ce trebuie parcurse, la efectele juridice ale actelor emise, cu implicații directe asupra drepturilor beneficiarilor Legii nr. 341/2004 instituie de legiuitor ca formă a recunoștinței statului român pentru sacrificiul acestora, dar și asupra exercitării atribuției constituționale a Președintelui României Klaus Iohannis de a conferi titluri și decorații, potrivit art. 94 lit. a) din Constituție.

Astfel, dispozițiile din OUG nr. 95/2014 supuse controlului de constituționalitate contravin unor norme și principii constituționale, pentru motivele expuse în cele ce urmează.

Klaus Iohannis. Sursa foto: Facebook

În memoria celor care și-au jertfit viața și în semn de recunoaștere a meritelor celor care s-au remarcat în mod deosebit în lupta pentru răsturnarea regimului totalitar, ca recompensă a societății pentru contribuția adusă la înfăptuirea Revoluției din 1989 a fost adoptată Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989.

Eroii care puteau fi decorați în baza acestei legi

În baza dispozițiilor acestei legi, puteau fi acordate luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989 titlurile de:

• „Erou-Martir al Revoluției Române din Decembrie 1989”,
• „Luptător pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989”
• „Participant la Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989”,
• precum și anumite drepturi de natură patrimonială.

Potrivit acestei legi, în vederea recunoașterii calităților respective, a eliberării certificatelor doveditoare și propunerii distincțiilor prevăzute de Legea nr. 42/1990, a fost instituită Comisia pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din decembrie 1989, o comisie formată din 17 membri, reprezentanți ai Guvernului și ai asociațiilor de revoluționari legal constituite până la data de 30 decembrie 1992.

Rolul comisiei era cel de a elibera certificate doveditoare celor îndreptățiți legal și de a propune acordarea distincțiilor prevăzute la art. 1-4 din lege. Potrivit art. 5 din Legea nr. 42/1990, „Titlurile prevăzute la art. 1, 2 și 3, precum și medaliile prevăzute pentru fiecare titlu se conferă de către Președintele României Klaus Iohannis, la propunerea comisiei prevăzute la art. 2 alin. 4.

Klaus Iohannis, despre Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989

Așadar, comisia instituită de lege atesta o stare de fapt, în baza unor documente justificative depuse de solicitanți, eliberând un document doveditor, un certificat, care reprezenta dovada recunoașterii unei calități, etapă urmată de formularea unei propuneri înaintate Președintelui României pentru conferirea titlurilor și medaliilor prevăzute de lege. Potrivit art. 6 din Legea nr. 42/1990, „Conferirea distincțiilor prevăzute în prezenta lege se atestă prin brevet”. Astfel, în urma conferirii titlurilor prevăzute de această lege prin decret prezidențial, acestea erau atestate printr-un brevet”, se arată în textul sesizării.

Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004 a creat un nou cadru legal pentru exprimarea recunoștinței față de eroii-martiri, persoanele care au avut un rol determinant pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și luptătorii participanți la acțiunile desfășurate pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, urmașii eroilor-martiri, și persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987.

În forma actuală, face inaplicabil întregul mecanism al conferirii de decorații de către Președintele României

Potrivit Președinției, necorelarea intervenției legiuitorului cu ansamblul reglementărilor existente, cu încălcarea normelor de tehnică legislativă, face inaplicabil întregul mecanism al conferirii de decorații de către Președintele României pentru persoanele îndreptățite, aspect ce contravine și jurisprudenței Curții Constituționale.

Deși trimiterea la alte acte normative este un procedeu legislativ permis, aceasta nu poate viza o normă abrogată.

„Atribuția Președintelui României de a conferi decorații și titluri de onoare se face în temeiul rolului constituțional al Președintelui și locului pe care acesta îl ocupă în arhitectura statului, cel de reprezentat al statului, ales direct de popor. Legea nr. 1/1996 rămâne o normă specială în raport cu Legea nr. 29/2000 privind sistemul național de decorații al României, aspect reflectat și de dispozițiile tranzitorii ale art. 85 din Legea nr. 29/2000.

Analizând normele mai sus amintite, rezultă că intenția legiuitorului reflectată în conținutul art. 5 alin. (5), în forma anterioară modificării aduse de OUG nr. 95/2014, a fost cea de a conferi posibilitatea acordării de către Președintele României a Ordinului „Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989” și ulterior încetării activității comisiilor prevăzute de Legea nr. 42/1990.

Președintelui României nu ar mai putea a mai acorda Ordinul „Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989

Însă, intervenția realizată prin art. I pct. 10 din ordonanța supusă controlului de constituționalitate asupra art. 5 alin. (5) din Legea nr. 341/2004, prin modul deficitar de redactare a normelor, prin efectul indirect al acesteia, face inaplicabil întreg mecanismul de acordare a Ordinului „Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989”, afectând prerogativa Președintelui României prevăzută de art. 94 lit. a) din Constituție”, spune președintele.

Pentru aceste considerente, în lipsa unor dispoziții care să reglementeze o competență clară de transmitere a propunerilor către Președintele României în vederea conferirii unor decorații în acest domeniu, art. I pct. 10 cu referire la art. 5 alin. (5) din Legea nr. 341/2004 prin efectul său, conduce la imposibilitatea Președintelui României de a mai acorda Ordinul „Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989” precum și alte ordine și medalii persoanelor care au obținut titluri potrivit Legii nr. 341/2004, așa cum această posibilitate este prevăzută de art. 3 alin. (3) din Legea nr. 341/2004, aspect ce atrage încălcarea art. 1 alin. (5) coroborat cu art. 80 alin. (1) și art. 94 lit. a) din Constituție.