Preşedintele Republicii Kârgâze, Kurmanbek Bakiyev, aflat la Moscova în căutarea unei susţineri financiare, a anunţat, ieri, că intenţionează să închidă baza aeriană americană din ţara sa, decizie care îngreunează serios eforturile Statelor Unite în Afganistan, scrie International Herald Tribune.
Bakiyev a sosit la Moscova sub presiunea problemelor economice cu care se confruntă Kârgâzstanul, care are datorii semnificative către Rusia şi depinde de banii aduşi în ţară de muncitorii care au migrat peste hotare. Preşedintele rus Dmitri Medvedev a spus că rusia va acorda un împrumut de două miliarde de dolari şi va oferi un ajutor de 150 de milioane de dolari Kârgâstanului, acţiune considerată de Bakiyev drept "o susţinere serioasă şi importantă".
În cadrul unei conferinţe de presă, Bakiyev a spus că Statele Unite ale Americii nu au plătit destui bani Kârgâstanului în schimbul folosirii bazei militare şi s-a arătat ultragiat de incidentul din 2006, când un soldat american a ucis un şofer kârgâz în cadrul bazei. Soldatul american a părăsit Kârgâstanul, în ciuda protestelor oficiale.
- "Cum putem vorbi de independenţă şi suvernaitate dacă nu putem aplica legea pe teritoriul ţării noastre?", a precizat preşedintele kârgâz. "Toate aceste lucruri au influenţat atitudinea negativă asupra bazei militare din Manas şi de aceea am luat decizia de a o închide", a adăugat el.
Geoff Morrell, secretarul de presă al Pentagonului, a precizat că baza aeriană din Manas este "extrem de importantă" pentru Statele Unite. Baza este folosită ca punct de alimentare şi tranit pentru trupele şi aeronavele NATO din Afganistan, iar autorităţile americane au intervenit în mai multe rânduri atunci când oficialii kârgâzi doreau să o închidă.
Conform negocierilor care au avut loc vara trecută, Statele Unite au plătit peste 150 de milioane de dolari, în asistenţă şi compensări, pentru folosirea bazei militare. La acea vreme, un comunicat al guvernului a anunţat că Statele Unite au contribuit cu peste 850 de milioane de dolari la susţinerea democraţiei, dezvoltării economice, proiectelor umanitare şi securităţii în Republica Kârgâză de la obţinerea independenţei acesteia faţă de Uniunea Sovietică.
Recomandările noastre
