După cazul judecătoarei Aspazia Cojocaru, Iulia Motoc este al doilea judecător constituţional care apelează la această soluţie pentru a combate defăimarea la care a fost supusă.

Judecătoare a Curţii Constituţionale a României, Iulia Motoc a anunţat azi, printr-un comunicat de presă, că intenţionează să dea în judecată publicaţiile şi posturile TV prin intermediul cărora a fost defăimată şi decredibilizată. "Ameninţările, defăimarea şi hărţuirea mea, în calitate de judecător al Curţii Constituţionale au devenit o practică curentă a unor posturi de televiziune, în special Antena 3 şi a altor publicaţii, în particular celor ce aparţin Grupului Intact," arată judecătoarea Iulia Motoc. "Deşi aceste afirmaţii au un caracter vădit neveridic, putând fi considerate derizorii, ele fac parte dintr-o strategie de subminare a credibilităţii mele ca judecător al Curţii Constituţionale", mai spune Motoc. În exclusivitate pentru EVZ, judecătoarea Iulia Motoc a explicat gestul său ca fiind unul de apărare a Justiţiei. "Ca judecător constituţional, consider că este de datoria mea să apăr independenţa Justiţiei, în sens larg, şi să acţionez în judecată pe cei care defăimează instituţii ale statului". Reamintim că după ce instanţa constituţională a pronunţat verdictul în cauza referendumului naţional din 29 iulie pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, Antena 3 şi mai multe publicaţii au dezbătut pe larg subiecte legate de judecătorii CCR. În cazul judecătoarei Iulia Motoc s-a ajuns până acolo încât aceasta a fost catalogată "bolnavă psihic" într-o emisiune Sinteza Zilei. "La Ministerul Afacerilor Externe se ştie foarte bine că doamna Motoc este bolnavă, dar nimeni nu vrea să spună nimic. Şi uite aşa ajung asemenea persoane în funcţii de decizie şi iau hotărâri care afectează o ţară întreagă", afirma Eugen Mihăescu la emisiunea lui Mihai Gâdea. Judecătoarea Motoc precizează că nu a făcut parte niciodată dintr-un partid politic şi că a votat de mai multe ori împotriva iniţiativelor legilslative ale PDL, partidul care a propus-o pentru funcţia de judecător CCR. "În calitate de judecător al Curţii Constituţionale am formulat mai multe opinii separate dintre care menţionez cea pentru menţinerea drepturilor foştilor deţinuţi politici şi cea împotriva menţinerii prezentei dobândiri licite a averii. Am votat de multe ori împotriva iniţiativelor legislative ale partidului care m-a propus ca judecător CCR, PDL." Judecătoarea Iulia Motoc aminteşte şi faptul că la 27 iunie 2012 s-a depus plângere referitoare la incompatibilitatea acesteia, plângere care ulterior a fost retrasă de la Curtea Constituţională dar nu şi de la ANI. "La 2 august 2012, ANI m-a anunţat că sunt compatibilă şi că nu există temeiuri pentru o plângere de incompatibilitate împotriva mea." Ca şi colega Aspazia Cojocaru, Iulia Motoc nu se lasă intimidată. "În ciuda presiunilor, intimidărilor, hărţuirilor şi defăimărilor la adresa mea, voi continua, ca şi până acum, să aplic legea. Îmi rezerv dreptul să acţionez în instanţă posturile tv şi publicaţiile care au procedat la aceste defăimări şi ameninţări, creându-mi mari prejudicii morale mie şi familiei mele", se mai arată în finalul comunicatului. Redăm mai jos alte precizări din comunicat: "- Nu am fost niciodată membru al unui partid politic. - Sunt judecător al Curţii Constituţionale si nu om politic. - Am fost magistrat din septembrie 1989 până în noiembrie 1995. În 1995 am devenit cadru didactic al Universităţii din Bucureşti, parcurgând toate etapele unei cariere universitare. În 2002 am devenit profesor universitar al Universităţii din Bucureşti. - Sunt membru al Comitetului ONU pentru drepturile omului din 2006 şi director pentru România al Masterului European pentru Drepturile Omului din 2007. - Între 1990 şi 1996 am studiat la Facultatea Paul CÄ—zanne unde am obţinut masterul şi titlul de doctor, în 1996, cu cel mai înalt calificativ (foarte bine cu felicitările juriului) - În 1998 am fost abilitată să conduc cercetări în Franţa, inclusiv teze de doctorat. - În 1999 am obţinut titlul de doctor în etică al Universităţii din Bucureşti, Facultatea de Filozofie. - În perioada 2002 - 2003 am fost bursieră Fulbright la Universitatea din New York, universitate unde am fost cercetător ştiinţific principal şi am copredat mai multe cursuri între 2002 şi 2004. - Din 2004 până în 2007 am fost cercetător ştiinţific principal la Centrul pentru Drepturile Omului din cadrul Universităţii Yale. - Din 1996 sunt expert ONU pentru Drepturile Omului, poziţie pe care am ocupat-o şi în cadrul Consiliului Europei şi Uniunii Europene. - În 2001 am devenit raportor special ONU pentru Drepturile Omului fiind primul cetăţean român care a ocupat această poziţie. - În 2006 am fost aleasă membru al comitetului ONU pentru Drepturile Omului . - Am publicat numeroase cărţi şi studii, unele la edituri prestigioase Oxford University Press, Harvard, Hart Publishing, Bruylant Bruxelles, Pedone Paris. - Ultimele publicaţii sunt Doctrinele internaţionaliste în timpul comunismului real în Europa, volum pe care l-am coeditat şi a fost publicat în 2012 de Universitatea Sorbona, La Sociétée de législation comparée şi Despre democraţie în Europa unită, editura Humanitas 2012."