Printr-o motivație de excepție, judecătoarea Gabriela Baltag denunță că exercitarea atribuțiilor de membru CSM este condiționată de semnarea unui angajament de păstrare a secretului de stat și de serviciu
Obligația semnării unui angajament de păstrare a secretului de stat și de serviciu împiedică membrii CSM să își exercite mandatul în forul care garantează independența justiției. Această concluzie se desprinde din excepționala acțiune facută de judecătoarea Gabriela Baltag în CSM, care este menită să conducă la aflarea întregului adevăr în ce privește modul de punere în aplicare a protocolului PICCJ-SRI, semnat în 2009 de fostul procuror general al României, Laura Kovesim cu ex-directorii SRI George Maior ,i Florian Coldea.
„Este vorba despre o cerere pe care judecatoarea Gabriela Baltag din CSM a transmis-o presedintei Consiliului, judecatoarea Lia Savonea, in data de 20 iunie 2019, in cuprinsul careia sunt expuse motivele pentru care se impune desecretizarea continutului celor 19 anexe clasificate ale Raportului Inspectiei Judiciare, si pe care Lumea Justitiei o prezinta in exclusivitate. Este, de altfel, solicitarea care a stat la baza cererilor trimise de presedinta CSM, judecatoarea Lia Savonea, in 27 iunie 2019 la SRI si PICCJ, in care le solicita conducatorilor acestor unitati, desecretizarea integrala a continutului celor 19 anexe ale Raportului Inspectiei Judiciare. De mentionat este ca demersului judecatoarei Gabriela Baltag in CSM s-a alaturat si reprezentatul societatii civile din Consiliu, Victor Alistar, la randul sau formuland o cerere de desecretizare a continutului celor 19 anexe ale Raoprtului IJ”, scrie Luju.
Gabriela Baltag: „Va solicit sa-mi asigurati toate conditiile pentru cunoasterea si discutarea publica si a acestor inscrisuri, in conditii care sa nu-mi impuna drept obligatie semnarea unui angajament de pastrare a secretului de stat si de serviciu”.
Firescul acțiunii judecătoarei de a vota și dezbate în Plenul CSM în cunoștință de cauză scoate la iveală însă un alt aspect, credem noi, destul de îngrijorător. Anume că instituțiile din sistemul judiciar continuă să lucreze cu „secrete de stat si de serviciu” în situații în care se impune și este necesară asigurarea transparenței totale în discuții și în decizie. Mai ales când vorbim despre conținutul unui Raport care arată că mai bine de 12 ani Justiția a lucrat pe acte secrete, situate, astfel cum a statuat însăși Curtea Constituțională, în afara legii.
Recomandările noastre
