Descoperit anul trecut, după 72 de ani de anonimat, mormântul Alexandrinei Cantacuzino - femeia prin grija căreia au fost înhumate, în Mausoleul de la Mărășești, rămășițe ale eroilor căzuți în luptele din Primul Război Mondial - , a fost vandalizat în luna noiembrie a acestui an. Groapa principesei a fost răvășită, crucea de fier răsturnată, plăcuța de identifcare și ghivecele cu flori furate

Aristocrata Alexandrina Cantacuzino (1878-1944), născută Pallady, crescută de la cinci ani de familia Ghica, cu care se înrudea pe linie maternă, pătrundea în elita societății prin căsătoria cu politicianul Grigore Gheorghe Cantacuzino. Personalitate complexă, implicată activ în lupta pentru emanciparea femeilor, recunoscută pentru ajutorul acordat ofițerilor și soldaților români prizonieri în Bucureștiul ocupat de nemți (1916-1918), membră a Crucii Roșii, regalistă, apoi simpatizantă a ideilor legionare, Alexandrina Cantacuzino a fost președinta Societății Naționale a Femeilor Ortodoxe Române (SNFOR), organizație care a sprijinit înființarea de școli, grădinițe, biblioteci, spitale etc. De altfel, Alexandrina Cantacuzino a lăsat prin testament acestei asociații atât imobile răspândite pe întreg teritoriul țării, cât și sume de bani destinate îngrijirii propriului mormânt.

S-a sinucis de teama prigoanei comuniste?

Doar că, decedată în 1944, cu puțin timp înainte de instalarea la putere a comuniștilor (unii istorici susțin că s-ar fi sinucis pentru a evita persecuția noului regim), urma mormântului Alexandrinei se pierde (principesa a refuzat să fie înmormântată în cavoul impunător al familiei Cantacuzino, aflat la câțiva metri de al ei). De aici înainte, povestea e dusă mai departe de prof. Elena Cârlan- Ungureanu, actuala președintă a SNFOR: „Anul trecut, după îndelungi căutări, am reușit să găsim mormântul Alexandrinei Cantacuzino. L-am curățat, l-am îngrijit, iar anul acesta, cu prilejul apropierii sărbătoririi a o sută de ani de la Marea Unire, am împodobit crucea din fier cu un tricolor împletit, iar în jurul mormântului am așezat ghivece cu flori”.

Au fost furate plăcuța de identificare și ghivecele

Preț de câteva clipe, Elena Cârlan-Ungureanu tace, sub povara unui efort de aducere aminte. Apoi, revine hotărât: „De Sfântul Andrei, 30 noiembrie, am fost la cimitir. Am rămas uluită. Era umblat la mormânt, se săpase, pentru că piciorul se afunda bine în pământ. Clar, mormântul era lăsat. Ce-or fi vrut, să-l jefuiască? S-or fi gândit că defuncta a fost îngropată cu bijuterii scumpe? Nu știu... Poate i-a atras plăcuța cu numele ei, pe care era trecut și titlul de principesă. Oricum, plăcuța a dispărut, crucea a fost răsturnată într-o parte, nici urmă de ghivece cu flori. S-a întâmplat, probabil, cu câteva zile înainte de Sfântul Andrei”.

Cine a fost „Nababul”

Gheorghe Grigore Cantacuzino (1832- 1913), socrul Alexandrinei, a fost un om politic, mare latifundiar, preşedinte al Partidului Conservator şi al Consiliului de Miniştri. Cantacuzino era unul dintre cei mai bogaţi oameni din acele vremuri, motiv pentru care a fost supranumit „Nababul”. A avut o bogată activitate guvernamentală şi parlamentară, remarcându-se şi în funcţiile de preşedinte al Adunării Deputaţilor, preşedinte al Senatului României și primar al Bucureștiului (perioadă în care și-a donat salariul).

Paznicul și-o ipoteză aiuritoare

De remarcat că locul de veci al Alexandrinei Cantacuzino se află la o aruncătură de băț de ghereta unor paznici angajați ai cimitirului. „Așa e, mormântul e la doar câțiva metri de căsuța paznicilor. Bine, nimeni n-a văzut nimic. Am vorbit cu ei, iar unul mi-a turnat o poveste potrivit căreia în locul principesei ar fi fost înmormântat, în aceste zile, altcineva, un membru al familiei Cantacuzino! Imposibil”, conchide prof Elena Cârlan-Ungureanu.

Amenințări de la „domnul Virgil”

La scurt timp după ce a descoperit că mormântul Alexandrinei Cantacuzino a fost profanat, doamna Cârlan-Ungureanu a anunțat poliția: „Am sesizat fapta la Secția 14. Ulterior, au venit criminaliștii, au făcut poze, măsurători… Ancheta este în desfășurare. Dar să vedeți ce amenințări am primit de la domnul Virgil, Virgil Rotaru, angajat în nu știu ce funcție la Cimitirul Bellu (n.r. - șef serviciu). Ne-a certat, vezi Doamne, că n-aveam noi voie să facem sesizări la poliție. A venit la mormânt însoțit de patru voinici, probabil să ne intimideze”. În replică, Virgil Rotaru ne-a declarat: „Pentru lămuriri legate de acest caz, trebuie să vă adresați în scris instituției noastre”.

E mâna mafiei cimitirelor?

Întrebată dacă în toată această chestiune ar putea fi vorba, de fapt, nu despre un jaf, ci despre o practică deloc străină mafiei cimitirelor, care vânează locurile de veci nerevendicate o lungă perioadă de timp, pentru a le revinde, pe zeci de mii de euro, doamna Elena Cârlan-Ungureanu a precizat: „Nu știu ce să spun, cert este că s-au mai întâlnit cazuri în care locuri de veci vechi au fost luate abuziv și vândute altor familii ale potentaților acestor vremuri”. Adevărat! E de notorietate cazul fostului primar Marian Vanghelie, care, în 2008, și-a îngropat rudele la Cimitirul Bellu, în capela unde odihnea generalul Iacob Lahovary, politician și erou al Războiului de Independență! Vanghelie a și fost cercetat penal pentru asociere la săvârșirea de infracțiuni și pentru profanare de morminte.