Iran. Secțiile de votare s-au deschis vineri în Iran pentru un al doilea tur al alegerilor prezidențiale.

Alegerile vor pune la încercare popularitatea conducătorilor clerici pe fondul apatiei alegătorilor într-o perioadă de tensiuni regionale.

Iranienii votează în turul doi

Televiziunea de stat a declarat că secțiile de votare și-au deschis porțile pentru alegători la ora locală 8 a.m. Scrutinul se va încheia la ora 18.00, dar se prelungește de obicei până la miezul nopții. Rezultatul final va fi anunțat sâmbătă, deși cifrele inițiale ar putea apărea mai devreme.

Runda a doua urmează scrutinului din 28 iunie, cu o participare scăzută istorică, când peste 60% dintre alegătorii iranieni s-au abținut de la alegerile anticipate pentru alegerea succesorului lui Ebrahim Raisi, în urma decesului acestuia într-un accident de elicopter. Participarea scăzută este considerată de critici drept un vot de neîncredere în Republica Islamică.

Votul este o cursă strânsă între deputatul Masoud Pezeshkian și fostul negociator nuclear Saeed Jalili, de linie dură.

Deși sondajul va avea un impact redus asupra politicilor Republicii Islamice, președintele va fi implicat îndeaproape în alegerea succesorului ayatollahului Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului, în vârstă de 85 de ani. Cel din urmă este cel care ia toate deciziile cu privire la chestiunile de vârf ale statului.

"Am auzit că zelul și interesul oamenilor sunt mai mari decât în primul tur. Fie ca Dumnezeu să facă să fie așa, deoarece aceasta va fi o veste îmbucurătoare", a declarat Khamenei la televiziunea de stat după ce și-a exprimat votul.

Khamenei a recunoscut miercuri "o participare mai scăzută decât se aștepta" la votul anterior. Însă, el a spus că "este greșit să presupunem că cei care s-au abținut în primul tur se opun regimului islamic".

Scade prezența la vot

Prezența la vot s-a prăbușit în ultimii patru ani. Acest lucru arată că sprijinul pentru sistem s-a erodat. Populația este nemulțumită din cauza  dificultăților economice și limitărilor libertăților politice și sociale.

Doar 48 % dintre alegători au participat la alegerile din 2021 care l-au adus pe Raisi la putere. În martie, prezența la vot a fost de 41 % la alegerile parlamentare.

Alegerile coincid cu escaladarea tensiunilor regionale din cauza războiului dintre Israel și aliații iranieni Hamas în Gaza și Hezbollah în Liban, precum și cu creșterea presiunii occidentale asupra Iranului cu privire la programul său nuclear care avansează rapid.

"Votul dă putere ... Chiar dacă există critici, oamenii ar trebui să voteze, deoarece fiecare vot este ca o lansare de rachetă (împotriva dușmanilor)", a declarat Comandantul Aerospațial al Gărzilor Revoluționare din Iran, Amirali Hajizadeh, pentru mass-media de stat.

Nu se așteaptă ca viitorul președinte să producă vreo schimbare majoră de politică în ceea ce privește programul nuclear al Iranului sau schimbarea sprijinului acordat milițiilor din Orientul Mijlociu. În schimb, el conduce guvernul zi de zi și poate influența tonul politicii externe și interne a Iranului.

Rivali fideli

Rivalii sunt oameni din clasele loiale regimului teocratic iranian. Cu toate acestea, analiștii au afirmat că o victorie a lui Jalili, antioccidental, ar semnala o politică internă și externă potențial și mai antagonică.

Un triumf al lui Pezeshkian ar putea promova o politică externă pragmatică. În plus, ar putea atenua tensiunile legate de negocierile cu marile puteri pentru relansarea pactului nuclear, acum blocate.

Cu toate acestea, mulți alegători sunt sceptici cu privire la capacitatea lui Pezeshkian de a-și îndeplini promisiunile electorale, deoarece fostul ministru al sănătății a declarat public că nu are nicio intenție de a se confrunta cu puternicii șoimi din domeniul securității și cu conducătorii clerici.

Mulți iranieni au încă amintiri dureroase despre gestionarea tulburărilor la nivel național declanșate de moartea în detenție a unei tinere iraniano-kurde, Mahsa Amini, în 2022, care a fost înăbușită printr-o represiune violentă a statului, implicând detenții în masă și chiar execuții.

"Nu voi vota. Acesta este un mare NU pentru Republica Islamică din cauza lui Mahsa (Amini). Vreau o țară liberă, vreau o viață liberă", a declarat studenta universitară Sepideh, în vârstă de 19 ani, din Teheran.

Hashtag-ul #ElectionCircus a fost postat pe larg pe platforma de socializare X începând de săptămâna trecută. Activiștii din țară și din străinătate au făcut apel la boicotarea alegerilor. Ei au argumentat că o prezență ridicată la vot ar legitima Republica Islamică.

Ambii candidați au promis să revigoreze economia în declin, afectată de proasta gestionare, corupția de stat și sancțiunile reimpuse din 2018 după ce SUA au renunțat la pactul nuclear încheiat în 2015 de Teheran cu șase puteri mondiale, potrivit Reuters.