PIONIER AL AVIAŢIEI. Un hunedorean din satul Ormindea, care a trăit între anii 1861 şi 1921, a construit un elicopter în miniatură şi a zburat în curtea casei cu un planor făcut în şura gospodăriei.

Ion Stoica, un român din satul hunedorean Ormindea, care a trăit între 1861 şi 1921 se numără printre pionierii aviaţiei româneşti şi europene. A construit un elicopter în miniatură şi a zburat în grădina casei sale, la 1901, cu un planor făcut, cel mai probabil, în şura gospodăriei sale. Este menţionat doar în cărţile de specialitate. Pe lista realizărilor sale remarcabile se mai numără şi o maşină de spălat. Nu şi-a făcut loc însă şi în cărţile de istorie. Autorităţile hunedorene încearcă acum să repare această nedreptate.

Dintr-o familie înstărită

Ion Stoica s-a născut în 1861 în satul Ormindea, din comuna hunedoreană Băiţa, zonă în care erau multe familii cu stare, datorită aurului care se extrăgea din mină. Şi el provenea, se pare, dintr-o familie înstărită, din moment ce părinţii au reuşit să-l trimită la şcoală, la Brad. După terminarea gimnaziului a plecat la Sibiu, ca ucenic într-un atelier de fotografie. L-a pasionat şi pictura. Avea şi talent la aşa ceva, reuşind să trăiască bine din "zugrăvitul" de biserici.

"Drăcia" lui Stoica

Ideea zborului nu i-a dat însă pace niciodată. Conform unor cronici vechi, Ion Stoica (foto) a realizat primul său aparat de zbor la 1884, un dispozitiv oscilobatant care încerca să copieze profilul şi felul de zbor al păsărilor. La 1901 le făcea sătenilor din Ormindea o demonstraţie cu un prototip la scară redusă al unui aparat despre care unii spun că arăta mai mult a elicopter. A reuşit să-l ridice câţiva metri în aer în faţa sătenilor uimiţi.

"Elicopterul" era numit pe-atunci "drăcia lui Stoica" şi era acţionat de un resort care punea în mişcare două elici. Invenţia a rămas la stadiul de proiect pentru că Ion Stoica nu a vrut să-şi schimbe cetăţenia. Cel puţin aşa spune astăzi Lucreţia Benea (66 de ani), cea care a umblat mult prin zonă, ca factor poştal: "De la unul, de la altul, tăt am auzit poveşti. Să spune că Stoica era la ceva şcoală la Viena şi s-o dus cu proiectul elicopterului ăla să-i deie bani să-l facă, da’ ăia i-or zâs că îi dau bani numa dacă el să dă austriac sau ungur. N-o vrut. O zâs că mai bine moare ţăran în Ormindea. Dup-aia o mai făcut un avion cu care o zburat de pe un deal".

Data exactă la care Ion Stoica a zburat cu al doilea său aparat nu se ştie sigur. Unii localnici spun că ar fi fost în 1901, alţii că abia prin 1903. Aproape toţi bătrânii spun că au auzit că la Ion Stoica acasă ar fi venit pentru a se documenta, de mai multe ori, chiar Aurel Vlaicu, în perioada în care acesta încă locuia destul de aproape, lângă Orăştie.

"S-a ridicat un metru de la pământ şi a căzut"

Când vine vorba însă despre zborul istoric al lui Stoica, variantele diferă puţin. Unii spun că şi-ar fi dat drumul de pe casă cu planorul său. Alţii susţin că locul lansării ar fi fost cel din faţa şurii. Locul de aterizare este însă acelaşi, în ambele variante: "topcila" gospodăriei, adică balta în care se punea cânepa să se înmoaie pentru a putea fi apoi prelucrată.

Maria Adam este dăscăliţă în Ormindea de mai bine de 30 de ani. A interesat-o povestea pentru că a vrut să le-o spună copiilor, la şcoală: "Eu ştiu că şi-a dat drumul de pe şură cu un aparat ale cărui aripi erau făcute din porţile de la gospodărie, pentru că erau uşoare, făcute din şindrilă. Mai ştiu că s-a ridicat un metru de la pământ şi a căzut direct în topcilă". Distanţa dintre casă şi topcilă este de vreo 30 de metri, iar cea dintre şură şi locul aterizării, de vreo 40 de metri.

PROIECT

Comuna Băiţa pregăteşte un muzeu "Ion Stoica"

În Ormindea mai sunt şi acum bătrâni care, în copilăria lor, s-au jucat în planorul lui Ion Stoica. "Pilotul stătea deasupra în colivia aia. Când l-am prins eu, mai avea doar botul şi o aripă din lemn. Nouă ce ne-a venit? Să ne suim pă el şi să sărim pe el. Era cam la 4 metri şi jumătate de lung, iar o aripă era cam la doi metri, doi metri jumătate. Avea un schelet de lemn. Avea un loc deasupra unde stăteam, cum ar fi o maşină de-asta decapotată", îşi aminteşte Mircea David, care are acum 76 de ani. Andrei Bugalete, 20 de ani, e stră-strănepotul lui Ioan Stoica, singurul rămas în sat; mama sa e plecată la muncă în străinătate, iar sora şi fratele său locuiesc la Deva, respectiv Vălişoara. Andrei stă aproape de casa strămoşului său şi pare a moşteni ceva din talentul lui: are în curte amenajat un duş a cărui podea este înlocuită cu un palet de plastic, dar şi un motocultor căruia i-a făcut singur o remorcă.

"Ştiu că Ion Stoica a reuşit să zboare lângă casa lui, aici mai în jos. A căzut cu planorul după care i-a predat toate schiţele aparatelor sale lui Aurel Vlaicu. Mai multe nu ştiu să vă spun", mărturiseşte tânărul, adăugând că ceea ce rămăsese în gospodărie din aparatele stră-străbunicului său a fost preluat "de oameni de la muzeu". Macheta elicopterului, la Viena

Cercetările de până acum arată că macheta elicopterului de jucărie a ajuns acum o sută de ani la Muzeul "Astra" din Sibiu, apoi la Viena, aripile planorului au fost duse la Bucureşti, iar o maşină de spălat inventată de el la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.

Demersurile MCDR Deva dedicate primului hunedorean despre care există date clare că ar fi realizat un aparat de zbor nu se vor rezuma însă la o expoziţie: "Avem încheiat un parteneriat cu primăria comunei Băiţa pentru realizarea unui mic muzeu dedicat lui Ion Stoica. Sperăm să fie un spaţiu în care turiştii să poată afla cât mai multe despre această personalitate şi să ne apropiem astfel mai mult de menirea noastră, aceea de a servi publicului larg", spune Liliana Ţolaş, director MCDR.

Mai mult, consilierii locali din Băiţa au dispus ca şcoala din Ormindea să se numească "Ion Stoica", iar acum se pune problema ca în sat să fie amplasat un bust al acestuia. CINE A FOST PRIMUL

O poveste pierdută

Nu-i sigur că Ion Stoica ar fi fost primul hunedorean care a reuşit să zboare. Există date istorice care indică faptul că, la Deva, cu aproape un secol şi jumătate mai devreme, un alt temerar ar fi reuşit acest lucru. Într-un document turcesc, preluat de în anii ’40 de revista "România aeriană", se vorbeşte despre faptul că, la Deva, în 1765, ţăranul Constantin Nistor (Kostic Nestor, cum e citat de vechile documente) ar fi construit un planor dintr-un trunchi de copac căruia i-a pus apoi aripi. Articolul arată că Nistor ar fi reuşit să zboare de mai multe ori, lansându-se de pe un deal din apropierea Devei, ridicându- se şi la 80 de metri în aer.