În vreme ce atragerea banilor companiilor din China în România este la nivelul promisiunilor şi al înţelegerilor, alte ţări europene semnează contracte ferme, pe zeci de miliarde de euro.
În ciuda eforturilor autorităţilor de la Bucureşti, investiţiile chinezilor în România nu s-au materializat încă. Ultimul "gest de curtoazie" a fost vizita vicepremierului Liviu Dragnea, ministru al Dezvoltării Regionale, în China. De acolo, s-a întors cu numeroase promisiuni, cum ar fi deschiderea unei filiale a Băncii Comerciale şi Industriale a Chinei la Bucureşti sau investiţii în sectorul energetic, al transporturilor şi agriculturii. Nimic nu e pe gratis Parteneriate similare au fost anunţate şi cu ocazia summitului China-Europa Centrală şi de Est, care a avut loc la Bucureşti toamna trecută. Atunci, au fost promise investiţii în sectorul energetic, care ar fi depăşit 8 miliarde de euro. Până acum, chinezii nu au dat niciun ban, iar şansele ca aceste înţelegeri să se materializeze par minime. "Nu cred că vor investi chinezii în ceva în România. Dacă o vor face, vor alege doar zonele din care pot scoate profit şi îşi vor impune propriile condiţii. Nimeni nu dă nimic pe gratis, aşa cum ni se spune că vin chinezii cu bani", este de părere secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri (AOAR), Cristian Pârvan. Spre exemplu, în toamnă, s-a semnat o înţelegere cu privire la construcţia celor două noi reactoare de la Cernavodă, care va expira în luna mai. Cum investiţiile prognozate nu s-au concretizat, Executivul ia în calcul prelungirea termenului din scrisoarea de intenţie până la finele anului. Valoarea estimată a investiţiilor se ridică la 6,4 miliarde de euro. Eterna privatizare a Oltchim Un alt proiect care s-a încheiat cu un eşec este preluarea combinatului Oltchim, la pachet cu rafinăria Arpechim. Un consorţiu chinez, cotat cu prima şansă în lupta pentru privatizarea Oltchim, nici măcar nu a depus o ofertă până la expirarea termenului final, respectiv vineri. Autorităţile au arătat că unii investitori au cerut o prelungire a termenului de depunere a ofertelor, deoarece doresc să preia Oltchimul la pachet cu Arpechim, deţinută de Petrom OMV, şi negocierile pentru rafinărie nu s-au finalizat. Chinezii sunt singurii care doresc să cumpere la pachet combinatul cu Arpechim. Eficienţa Vestului În timp ce autorităţile de la Bucureşti nu par să găsească drumul către visteria Chinei, alte ţări europene înregistrează succese în acest sens. În urma vizitei preşedintelui chinez Xi Jinping în Franţa, s-au semnat contracte comerciale în valoare de 18 miliarde de euro, care vizează industria auto, aerospaţială sau energetică. În luna decembrie, la scurt timp după summitul de la Bucureşti, premierul britanic David Cameron s-a întors după o vizită de trei zile în China cu contracte în valoare de 7,25 miliarde de euro. RAAN, salvată cu banii asiaticilor? Un proiect care pare să aibă mai multe şanse să se materializeze, faţă de cel de la Oltchim, este construcţia unei noi termocentrale la Halânga. Altădată puncte de reper pe harta energetică a României, termocentrala şi mina de la Husnicioara ar putea fi salvate de la faliment, la pachet. Săptămâna trecută, reprezentanţi ai Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin (RAAN), companie aflată în insolvenţă, au fost în China, unde au discutat cu investitori, deoarece unitatea aflată în funcţiune nu mai îndeplineşte condiţiile de mediu. "Cel puţin trei mari investitori chinezi, companii de stat, sunt interesaţi şi vor veni peste două săptămâni să facă studii pe noul proiect, care include şi preluarea minei Husnicioara. S-a discutat ca RAAN să contribuie cu 15% din fonduri, dar şi ca partea chineză să finanţeze integral proiectul, în schimbul unei dobânzi de sub 2% pentru creditul acordat", a declarat pentru EVZ Dan Andruşca, director general şi administrator special al RAAN. Valoarea proiectului se ridică la 300 milioane de dolari, echivalentul a circa 281 milioane de euro. În prezent, RAAN, care produce apă grea pentru răcirea reactoarelor de la Cernavodă, se află în insolvenţă, iar numărul companiilor româneşti care ies cu succes din această procedură este foarte mic, rata de succes fiind de 4-6%. Producătorul de energie termică de la Halânga face parte din RAAN, iar mina Husnicioara, din judeţul Mehedinţi, asigură combustibilul necesar funcţionării unităţii, cărbunele. Astfel, de soarta regiei de apă grea depinde viitorul celor două puncte de producţie. În cazul termocentralei Halânga şi al minei Husnicioara, lucrurile ar putea decurge altfel decât în cazul Oltchim, deoarece statul este acţionarul majoritar al celor două. Însă, RAAN fiind în insolvenţă, creditorii sunt cei care vor decide soarta companiei din care face parte termocentrala.
Recomandările noastre
